„Operaţionalizarea Parchetului European este o prioritate a momentului, este o prioritate a preşedinţiei Consiliului UE. În 2016, după ani de cercetare ştiinţifică, împreună cu alţi procurori generali din UE am publicat o scrisoare apel, arătând necesitatea înfiinţării Parchetului European prin cooperare consolidată, respectiv acordul a cel puţin 9 state membre (...) Regulamentul a fost aprobat de Consiliul JAI în octombrie 2017, România fiind unul din cele 20 state fondatoare. (...) A trecut deja un an de când baza legislativă a Parchetului European a fost definitivată. Pentru ca această instituţie europeană să funcţioneze efectiv trebuie însă ca statele membre, inclusiv România, să parcurgă încă o etapă dificilă, marcată de eforturile de operaţionalizare a acestui parchet supranaţional”, a spus Lazăr, la Conferinţa europeană Impactul Regulamentului UE privind instituirea Parchetului European.

Citește și Coduri penale. Augustin Lazăr, RĂSPUNS pentru PSD

El a afirmat că Ministerul Public s-a implicat în demersul de operaţionalizare a Parchetului European atât prin intermediul DNA, care are competenţa de a urmări penal infracţiunile respective, cât şi prin sprijinul în materie de resurse umane puse la dispoziţie DNA de către de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru coordonarea şi redactarea unui studiu ce analizează această problematică.

„Personal, sunt un susţinător al Parchetului European încă de la apariţia ideii în corpus iuris, astfel încât sunt convins la prima evaluare a acestui nou organ al UE în 2022 rezultatele obţinute vor fi importante, ar trebui să trecem apoi la extinderea competenţelor Parchetului European şi la celelalte tipuri de infracţiuni la care face referire art. 86 alin. 4 din Tratatul privind funcţionarea UE, infracţiunile grave de natură transfrontalieră şi cele care afectează mai multe state membre", a adăugat Lazăr.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News