La Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Sfântul Spiridon din Iași au ajuns în ultimele zile din ce în ce mai multe persoane care au călătorit în Italia și care le cer medicilor să fie testați, chiar dacă nu au simptome sau solicită o adeverință care să spună că nu sunt contaminați.

"La spital nu trebuie să vină persoane sănătoase care au călătorit în alte zone ale Italiei decât cele 11 localităţi menţionate a fi în carantină. Ne aflăm în faţa unor situaţii în care persoane sunt trimise la spital să se testeze de către angajator, conducătorul locului de muncă, de profesori. Ne aflăm în faţa unor situaţii în care persoane venite cu 3-4 săptămâni înainte fie vin spontan, fie sunt trimise de alţi membri ai familiei să fie verificate. Nu se fac astfel de teste. Sunt definiţii clare de caz. În spital sunt evaluaţi doar pacienţii care vin din localităţile din China şi din Italia care sunt în situaţia de a fi carantinate", a explicat Diana Cimpoeșu, medic șef UPU SMURD Iași.

Românii veniți din Italia aglomerează inutil unitățile de primiri urgențe

"Sunt persoane care au venit din Italia, care au venit la spital. Niciunii nu îndeplinesc definiţia de caz. Au venit fie mai demult de 14 zile, fie nu au venit din zonele respective. Până facem anamneza, evident personalul medical îşi ia echipamentul de protecţie. Ca să afli de unde a venit, când a venit, ce simptomatologie are sau nu are trebuie să stai de vorbă, să examinezi persoana respectivă şi asta se face şi prin luarea unor măsuri de protecţie din partea personalului medical. Asta nu înseamnă că există vreo suspiciune, ci pur şi simplu ca şi în cazul gripei este nevoie de măsuri de protecţie a personalului. Le luăm corect şi nu vrem să creăm niciun fel de panică în rândul populaţiei atunci când respectăm nişte prevederi legale. Sunt măsuri de protecţie absolut normale", a mai explicat medicul.

Situații similare au fost și la Spitalul de Boli Infecțioase. Acolo au fost și pacienți care, deși nu călătoriseră în zonele afectate de coronavirus, au spus că au fost acolo pentru a fi tratați mai repede.

„Trebuie să existe un spirit civic foarte dezvoltat. Şi anume, dacă se ştie, pentru că unii ar putea să ascundă, caz în care se va disemina foarte repede boala, şi noi nu dorim acest lucru pentru că noi dorim limitarea transmiterii. Se poate şi invers, să spună că vine dintr-o zonă afectată pentru ca astfel să intre mai repede la rând la consultaţii, să intre singuri. Noi avem nişte direcţii unde aceşti pacienţi la triaj intră în momentul în care declară că sunt sau vin din aceste zone afectate de coronavirus şi atunci nu mai stau la respectivele cozi", a spus Edigia Miftode, medic infecționist, șef de secție la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași.

Spitalul de Boli Infecțioase din Iași este centru regional, iar aici vor fi internați doar pacienții la care există suspiciunea de infecție cu coronavirus. La această unitate medicală există 100 de kituri de testare.

"Ideea este că nu trebuie să fie trimişi toţi pacienţii şi nici nu trebuie să vină de la sine putere şi să solicite teste pentru că noi vom face testări doar în situaţia în care am găsit că există acele criterii care se suprapun peste definiţia de caz", a explicat Miftode.

S-a creat panică din cauza lipsei de informații

Fostul președinte al Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, consideră că s-a creat această panică din cauza lipsei de informații despre acest virus.

"Am ajuns să fim dominaţi de frică. Este suficient să apară un eveniment pe care nu îl înţelegem ca panica să se propage. Panica a apărut datorită câtorva elemente. În primul rând, nu există studii ştiinţifice legate de acest coronavirus care provine din China. Cred că este o mutaţie a virusului care a apărut acolo. Acesta este un element. Oamenii se tem de ceea ce nu cunosc. Sunt mai multe accidente de trafic faţă de mortalitatea sau invaliditatea pe care o provoacă alte boli", a declarat Vasile Astărăstoae.

Potrivit medicului, un al doilea element care a dus la această stare de panică este lipsa unui vaccin. „Lumea uită că de fapt vaccinul nu e un panaceu, e o metodă de combatere. Dar nu este singura şi nu este întotdeauna eficientă. Există şi alte metode care au fost luate pentru prevenţia şi combaterea unei epidemii. Lumea vrea să vadă ceva spectaculos. De aceea este aprobată carantina, care s-a dovedit de-a lungul timpului că nu are efect. De aceea sunt aplaudate măsurile de forţă în loc să ne gândim cum să controlăm această panică", a mai precizat Astărăstoae, potrivit Mediafax.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News