„Există un oraș în România numit Râmnicu Vâlcea, dar care este cunoscut sub numele de Hackerville (Hacker Village), datorită numărului de escroci cibernetici, care locuiesc acolo“, relatează jurnaliștii spanioli ai publicația La Provincia. HBO a produs un serial de ficțiune, care explică de ce acest oraș de 107.000 de locuitori este cunoscut ca fiind capitala mondială a criminalității informatice.

Majoritatea escrocilor, care au fost condamnați pentru fraudarea a 35 de administrații spaniole, inclusiv 20 de primării, provin din această municipalitate. Există, de asemenea, spitale, institute, consilii provinciale și consorții fraudate. Sentințele totalizează 163 de ani de închisoare.

În total, 40 de persoane au fost condamnate pentru aceste fraude continue. Doar două sunt spaniole. Restul provin din România, iar cei mai mulți din Râmnicu Vâlcea, paradisul escrocheriilor pe internet.

Printre cei înșelați se numără Universitatea din La Laguna (ULL) din Tenerife, care a fost entitatea de la care s-a furat cea mai mare sumă de bani (306.223 de euro). Potrivit surselor consultate, instituția a reușit să recupereze aproximativ 150.000 de euro.

Peste două milioane de euro fraudate de la primării, universități și oameni simpli

De asemenea, sunt afectate aproximativ douăzeci de primării, printre care cele din Almería, Castellón, Albacete, Bilbao, Santa Cruz de Bezana (Cantabria), Valdilecha și Arganda del Rey (Madrid), Castelldefels, Parets del Vallés, Santa Coloma de Gramenet și Sant Andreu de la Barca (Barcelona) și Alhaurín de la Torre (Malaga).

Operațiunea a fost următoarea: mai întâi au intrat în calculatoarele acestor administrații pentru a afla cine sunt furnizorii lor. După ce au furat aceste date, au procedat la falsificarea unor documente care pretindeau a fi documente oficiale de la aceste societăți furnizoare (cum ar fi facturi sau contracte). Apoi, au contactat victimele prin e-mail și le-au făcut să creadă că și-au schimbat numerele de cont. Astfel, responsabilii acestor administrații au urmat instrucțiunile primite și au procedat la plata banilor, crezând că îi plătesc companiilor reale.

Dar nu numai administrațiile publice au fost victime. Această rețea a înșelat, de asemenea, peste 200 de persoane fizice care locuiesc în Spania prin intermediul unor anunțuri online false pentru apartamente și mașini second-hand.

Zeci de români, escrocherie colosală în Spania

Faptele datează de la sfârșitul anului 2016, când membrii schemei au început să atace diverse administrații publice spaniole.

După ce dezvolta începutul tacticii explicate mai sus și dacă administrația mușca momeala, următorul pas era să le trimită documentația falsificată. Surse judiciare consultate de El Periódico de España (n.r. din grupul Editorial Prensa Ibérica, din care face parte și LA PROVINCIA / DLP) au afirmat că "calitatea falsurilor era foarte bună".

"A fost aproape imposibil de detectat că a fost o escrocherie. De fapt, nu au început să realizeze escrocheria decât atunci când furnizorii reali au început să raporteze neplățile efectuate de aceste administrații", au declarat aceste surse.

Cum funcționa escrocheria

În cadrul organizației, fiecare dintre deținuți a jucat un rol diferit. Dar majoritatea celor condamnați au acționat ca niște catâri. Adică persoane care nu au nicio ierarhie în complotul infracțional și care sunt folosite, în acest caz, pentru a primi banii escrocați în conturile lor curente. Aceștia erau cetățeni români, cu reședința în țara de origine, care au primit o ofertă de colaborare în Spania. În general, persoane cu un nivel de cumpărare și/sau cultural scăzut, care aveau nevoie de bani. Dacă acceptau oferta escrocilor, primeau un bilet de avion din București spre Spania.

Odată ajunși pe teritoriul spaniol, organizația îi plasa în case și le dădea instrucțiuni pe care trebuiau să le urmeze: tot ce trebuiau să facă era să deschidă un cont curent cu date fictive. Aceștia au fost obligați să se prezinte la o bancă cu o identitate falsă, construită în prealabil de către liderii organizației. Pentru a face acest lucru, aceștia primeau pașapoarte false, contracte de muncă, certificate de recensământ sau de înregistrare a străinilor. Cu toate acestea, catârul se ducea la o sucursală bancară pentru a-și deschide un cont curent.

Când administrația plătea în noul cont furnizat de escroci, catârul trebuia să scoată banii din cont cât mai repede posibil. Aceștia foloseau apoi sumele maxime permise pentru retrageri zilnice de la bancomate sau de pe internet.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News