Comentând ştirile despre decizia Turciei de a nu mai opri migranţii din Siria să treacă spre Uniunea Europeană, Orban a afirmat la postul public de radio Kossuth că Ungaria şi poporul ungar au nevoie de protecţie, iar autorităţile sunt capabile să securizeze frontierele indiferent câţi migranţi le iau cu asalt.

"Nu trebuie să ne temem pentru securitatea Ungariei atâta timp cât suntem uniţi", a susţinut prim-ministrul.

El a anunţat şi începerea pregătirilor pentru un summit al Grupului de la Vişegrad cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, înaintea summitului Uniunii Europene de la sfârşitul lui martie.

Premierul ungar a arătat că migraţia de la sud la nord este o "tendinţă istorică", iar Ungaria este o porţiune importantă din traseu. El se aşteaptă ca în următorii zece până la douăzeci de ani să se constate în ce măsură poate fi oprit fluxul respectiv, în condiţiile în care Grecia nu poate să îşi apere frontierele şi nu va face asta, permiţând astfel migranţilor să treacă, ceea ce "ne va crea multe probleme".

Viktor Orban: "Suntem în pragul unei pandemii"

Orban consideră că epidemia de coronavirus va ajunge probabil şi în ţara sa. El a declarat că guvernul de la Budapesta se pregăteşte să combată răspândirea COVID-19, deşi deocamdată nu s-au confirmat cazuri în Ungaria. Autorităţile ungare dispun de echipamentul pentru detectarea virusului şi de epidemiologi de talie internaţională, a asigurat premierul, precizând că există un sistem de urgenţă gata permanent de intervenţie, precum şi protocoale de triaj la frontiere, cu accent pe aeroporturi. El le-a cerut concetăţenilor săi să coopereze şi să nu se deplaseze în zonele afectate de virus.

"Suntem în pragul unei pandemii", a spus şeful guvernului ungar, avertizând că deşi gripa face mai multe victime decât coronavirusul, "cunoaştem gripa şi ne putem proteja". De aceea, după părerea sa, reacţiile de panică "nu sunt complet nejustificate: ne confruntăm cu o calamitate necunoscută".

Orban a promis că toate informaţiile importante vor fi făcute publice imediat.

În privinţa consultării naţionale de la sfârşitul lui martie, premierul a anunţat că subiectele vor fi despăgubirile acordate deţinuţilor pentru condiţiile necorespunzătoare din penitenciare, reducerea pedepselor celor condamnaţi şi problema discriminării într-o şcoală din satul Gyongyospata, din nordul Ungariei. Cetăţenii sunt rugaţi să completeze şi să returneze chestionarele, pentru a permite guvernului să adopte o poziţie pe baza unui "consens popular larg" în cadrul unei posibile dispute internaţionale.

Viktor Orban: "Nu trebuie să ne temem pentru securitatea Ungariei"

Deţinuţii au intentat statului ungar aproximativ 12.000 de procese pe motiv de supraaglomerare a închisorilor, a reamintit Orban, repetând acuzaţia că problema a devenit o "afacere". Ungaria face parte dintr-un sistem juridic internaţional, iar problemele "nu se opresc la graniţe", a arătat el, recunoscând că tratatele internaţionale interzic torturarea deţinuţilor. Însă - a adăugat premierul - instanţele internaţionale au definit tortura în contradicţie cu simţul popular al dreptăţii şi s-a ajuns să se plătească "unor infractori violenţi milioane de forinţi pentru că se plâng de dimensiunile celulelor sau de lipsa ventilaţiei".

Potrivit prim-ministrului de la Budapesta, cel mai are rival politic al guvernului ungar este miliardarul american de origine ungară George Soros. Acesta şi asociaţii săi reprezintă o ameninţare mai mare decât opoziţia, deoarece "imperiul financiar al lui Soros urmăreşte să câştige influenţă asupra deciziilor guvernului, pentru a obţine profituri".

"Din nefericire, opoziţia ungară a fuzionat cu reţeaua lui Soros", a mai apreciat premierul, insistând că magnatul a făcut deja "trei manevre importante pentru jefuirea ţării". "Presa, jurnaliştii, activiştii şi organizaţiile neguvernamentale" finanţate de Soros sunt "o reţea bine organizată, în ţinută civilă, comandată în stil militar", a mai acuzat Orban.

Referitor la viitorul buget al Uniunii Europene, Orban a cerut distribuirea echitabilă a sarcinilor. El a susţinut că statele bogate trebuie să plătească mai mult sau "măcar nu mai puţin" decât membrii mai săraci ai UE şi că în prezent Ungaria contribuie cu mai mult din PIB pe cap de locuitor decât Olanda sau Germania.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News