În timp ce națiunile NATO încearcă să ajungă la un acord asupra solicitării de aderare a Ucrainei la summitul de săptămâna aceasta de la Vilnius, oamenii și-au amintit de o reuniune anterioară fără rezultat.

La summitul de la București din aprilie 2008, NATO a declarat că atât Ucraina, cât și Georgia vor adera la alianța de apărare condusă de SUA, dar nu le-a oferit niciun plan pentru a ajunge acolo.

Declarația a acoperit fisurile dintre Statele Unite, care doreau să admită ambele țări, și Franța și Germania, care se temeau că acest lucru ar antagoniza Rusia.

Zelenski vrea să știe cum și când poate adera Ucraina

Deși este posibil să fi fost un compromis diplomatic ingenios, unii analiști consideră că a fost cel mai rău lucru: Moscova a fost anunțată că două țări pe care le-a condus cândva ca parte a Uniunii Sovietice vor adera la NATO, dar nu le-a adus mai aproape de protecția pe care o oferă statutul de membru.

Acum, președintele Volodimir Zelenski face presiuni asupra NATO pentru a clarifica cum și când poate adera Ucraina, după ce războiul declanșat de invazia Rusiei se va încheia.

Încă o dată, există diviziuni în cadrul NATO. Iar oficialii citează adesea declarația de la București ca punct de referință.

Există un acord larg răspândit că NATO ar trebui să meargă "dincolo de București", și nu doar să reafirme că Ucraina va adera într-o zi. Dar există diferențe substanțiale cu privire la cât de departe trebuie mers.

De data aceasta, Statele Unite și Germania au fost cele mai reticente în a sprijini orice ar putea fi considerat o invitație sau un proces care să conducă automat la aderare.

„Locul de drept al Ucrainei este în NATO și va adera atunci când condițiile vor permite"

Între timp, membrii NATO din Europa de Est, care au petrecut decenii sub controlul Moscovei în secolul trecut, fac presiuni pentru ca Kievul să obțină o foaie de parcurs clară, cu un anumit sprijin din partea Franței.

Deși ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a anunțat luni că o serie de condiții formale pentru aderare au fost eliminate, declarația de la Vilnius va fi în mod inevitabil un alt compromis.

Afirmațiile că "locul de drept al Ucrainei este în NATO" și că va adera "atunci când condițiile vor permite" se numără printre frazele discutate, spun diplomații, în timp ce oficialii încearcă să găsească o formulare acceptabilă pentru toți cei 31 de membri ai NATO. S-ar putea ca, la fel ca la București, să fie lăsată la latitudinea liderilor să rezolve problema.

Paralelele cu summitul din 2008, care a avut loc în colosalul Palat al Parlamentului, comandat de dictatorul comunist român Nicolae Ceaușescu, au frapat mulți observatori NATO.

Orysia Lutsevych, expert în politica ucraineană la think tank-ul Chatham House, a declarat că Zelenski și consilierii săi au lucrat pentru a asigura un rezultat cât mai lipsit de ambiguitate pentru Kiev de data aceasta.

"Summitul de la București a lăsat un gust neplăcut și a creat de fapt ambiguitatea strategică... sala de așteptare permanentă a NATO pentru Ucraina și Georgia", a spus ea.

Presiune din partea lui Putin

Multe s-au schimbat din 2008, dar o constantă rămâne: Vladimir Putin.

Președintele rus a făcut personal presiuni asupra liderilor de la București pentru a nu aduce Ucraina și Georgia în NATO.

De data aceasta, Zelenski este cel care are șansa de a-și expune cazul în persoană. Dar Rusia va fi în continuare un factor important în discuții.

La baza tuturor acestor discuții se află întrebarea dacă NATO ar fi pregătită să ia apărarea Ucrainei împotriva Rusiei, declanșând un conflict direct între puteri înarmate nuclear. Până în prezent, tot sprijinul militar occidental pentru Kiev a venit din partea statelor membre individuale, nu din partea alianței transatlantice în ansamblu.

Țările est-europene spun că cel mai bun mod de a se asigura că Rusia nu va ataca din nou Ucraina este de a o aduce sub umbrela de securitate colectivă care însoțește aderarea la NATO imediat după război. Acestea spun că formularea de la București nu a contat prea mult în ceea ce privește intențiile pe termen lung ale lui Putin.

Declarația de la București l-ar fi determinat pe Putin să testeze apele în Ucraina

Promisiunea de aderare a Ucrainei la NATO după război l-ar putea încuraja pe Putin să continue conflictul. Ei spun că declarația de la București l-a determinat, de fapt, pe Putin să testeze militar vestul Ucrainei atât în Ucraina, cât și în Georgia.

La patru luni după summit, bombardamentele din regiunea separatistă Osetia de Sud din Georgia, susținută de Rusia, au determinat guvernul pro-occidental de la Tbilisi să trimită armata.

Aceasta, la rândul ei, a fost rapid zdrobită de o forță de invazie rusă, consolidând astfel controlul Moscovei asupra unei părți a Georgiei.

În 2014, Rusia a preluat Crimeea de la Ucraina cu forța și a sprijinit revoltele separatiste din regiunea Donbass din estul Ucrainei. Iar în februarie anul trecut, în februarie, Moscova a lansat invazia totală a Ucrainei.

Moscova spune că declarația de la București a arătat că NATO reprezintă o amenințare pentru Rusia. Dar Ucraina spune că NATO a făcut o promisiune și că acum trebuie să o respecte.

"Indiferent dacă 2008 a fost sau nu decizia corectă, putem lăsa asta deoparte și putem spune doar că a căpătat o importanță cu adevărat simbolică în continuare", a declarat Timothy Sayle, profesor la Universitatea din Toronto și autor al unei cărți despre istoria NATO.

"Diplomații trebuie să le reamintească liderilor lor că ceea ce spune NATO sau ceea ce scrie NATO în comunicatele sale are o semnificație de durată - și poate crea obligații neașteptate."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News