Valoarea nominală a emisiunii a fost de 200 de milioane de lei, iar băncile au subscris 693,2 milioane de lei.

Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă 30 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna octombrie 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 3,4 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 465 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 3,865 de miliarde de lei, este cu 760 de milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în septembrie, de 4,625 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. 

BNR: O creştere a preţurilor va continua, dar cu paşi din ce în ce mai mici

Inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut, iar în perioada următoare ar trebui să ne aşteptăm la dezinflaţie, a declarat recent Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României.

"În linii mari, inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut. Pentru că la produsele cele mai inflaţioniste, începând cu combustibilul, cu ţigările, energia electrică, gazele şi energia termică, practic, datele mari care încarcă creşterea preţurilor, vin din urmă. Combustibilul, de pildă, în luna septembrie s-a ieftinit cu 0,40, gazele au rămas la 0, energia electrică, termică la 0...comparând cu luna anterioară", a spus Adrian Vasilescu.

El a menţionat că inflaţia în general este un fenomen care ne vine din trecut.

"Numai alimentele s-au scumpit în septembrie şi e o noutate asta. Dacă luăm toate cele 21 de luni de inflaţie, o să vedem că practic alimentele au fost întotdeauna sub mărfurile nealimentare, pentru că mărfurile nealimentare au în componenţă şi energia electrică, şi gazele, şi energia termică, au în componenţă combustibili şi astea au dat inflaţia în lunile din urmă. Iar dacă astăzi gazele vin cu 0 şi energia termică cu 0, iar combustibil cu minus, asta înseamnă că inflaţia se alimentează practic din propriul trecut, ceea ce înseamnă că forţa ei de creştere de aici încolo va fi mai mică", a declarat Adrian Vasilescu.

El a menţionat că alimentele s-au scumpit şi este important de reţinut că pâinea s-a scumpit foarte mult.

Niciodată pâinea nu s-a mai scumpit atât de mult

"Practic, avem la pâine o creştere mare: 26 % creştere la pâine. N-a mai fost niciodată atât de mare şi vine şi cu o influenţă a lunii septembrie, o influenţă de peste 2 %. 2% este media optimă pe un an şi iată că pâinea o atinge într-o singură lună", a afirmat Adrian Vasilescu pentru Agerpres.

Întrebat la ce ar trebui să ne aşteptăm în perioada următoare, el a declarat că cifrele arată că urmează o perioadă de dezinflaţie.

"Eu cred, după cum arată cifrele de astăzi, că trebuie să ne aşteptăm la dezinflaţie. O creştere a preţurilor va continua, dar cu paşi din ce în ce mai mici. Asta este dezinflaţia. Cifre de date astăzi de Statistică arată că inflaţia, în punctele ei esenţiale, începe să piardă din forţă", a mai spus Adrian Vasilescu.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,88% în luna septembrie a acestui an, de la 15,32% în august, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare crescut cu 19,12%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 16,61%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8%, conform datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News