Cele mai mari salarii sunt în domeniul IT, unde românii pot lucra din țară, pentru proiecte internaționale. După „lockdown”, mulți tineri specialiști în IT au ales întoarcerea în țară, unde pot locui fără să mai plătească o chirie mare, astfel încât veniturile lunare ajung chiar mai mari decât în afara țării. Tendința de a lucra în acest domeniu în România se resimțea încă din 2017, iar firmele de recrutare deja își reformaseră strategiile, pentru a atrage cât mai multă forță de muncă din acest domeniu pentru contracte în România.
Criza generală de forţă de muncă şi mai ales de specialişti în diverse domenii afectase economia României, înainte de pandemie, dar deja existau semne de reorientare a IT-iștilor către ofertele de acasă. O analiză a pieţei forţei de muncă din 2019 arată că tendinţa de migraţie către ţările cu economie mai puternică şi nivel de salarizare mai ridicat stagnase încă din anul 2018, datorită creşterilor salariale din ţara noastră. Mulți se orientau deja către munca în România, unde salariile erau, de anul trecut, la aproape acelaşi nivel cu cele din vestul Europei.
Datele culese din piață de către firmele de recrutare specializate pe head-hunting pot demonstra evoluţia în timp a acestor tendinţe. Un specialist în IT porneşte de la un salariu minim de 1.200 de euro net, pentru cei care sunt la început de carieră, şi ajunge la 3.500-4.000 de euro, ca arhitect în domeniul acesta. Un inginer IT cu cinci ani de experienţă câştigă 1.500 de euro net pe lună, în România. În Germania se câştigă puţin mai mult, cu circa 20%, dar costurile cu întreținerea sunt mai mari, ceea ce înseamnă că diferența salarială nu mai acoperea, în ultimii doi ani, cheltuielile zilnice, pentru cei care alegeau un contract în afara țării, în acest domeniu, iar situația a rămas aceeași în 2020.
„Când se face comparaţia, rezultă că nu este rentabil pentru un specialist în IT să aleagă un contract în vestul Europei. În ultimii ani, aleg să plece doar cei care vor să se stabilească acolo, dar deja sunt din ce în ce mai puţini. Nu se mai pune problema că dacă se duc în Germania câştigă de două ori mai mult. Pe de altă parte, oamenii deja sunt suficient de educaţi încât să ia în calcul şi nivelul cheltuielilor, nu doar al veniturilor, ca atunci când mergeau pentru un salariu de 2.000 de euro, dar 1.000 costa doar chiria”, explică specialista în head-hunting Claudia Indreica, CEO Psihoselect.
Așadar, tendinţa preexistentă de a rămâne în ţară s-a accentuat, după declanșarea pandemiei, iar cei deja plecați s-au reorientat către România, unde mai este loc pentru dezvoltarea multor proiecte în domeniul IT, cu lucrul de acasă. De altfel, în ultimii trei ani, piaţa de head-hunting a fost în creştere, după mulţi ani de scădere sau stagnare, fenomenul anterior fiind cauzat de criza economică. Acum se caută specialişti, iar noile programe de finanțare din fonduri europene vin în sprijinul companiilor din România, pentru a dezvolta aici investiţii în inovaţie.
Domeniul IT a fost mai bine plătit decât celelalte şi a înregistrat creşteri tocmai pentru că a fost atractiv, din punctul de vedere al avantajelor financiare. Astfel, în 30 de ani, sectorul IT a atras o serie de tineri liceeni care s-au gândit că vor câştiga mai bine dacă se instruiesc în acest domeniu. Pe de altă parte, cererea crescută pe piaţă are nevoie acum şi de sprijin din partea mediului universitar, care ar trebui să se adapteze mai repede la nevoile pieţei. Noile finanțări care se pot accesa din fonduri europene încurajează și dezvoltarea formării profesioniștilor, în acest sector de activitate.
Încă de la finalul anului trecut, Guvernul a anunțat că se vor aloca de două ori mai mulți bani din fonduri europene pentru antreprenorii care vor deschide firme de dezvoltare a noilor tehnologii. Privilegiații acestor alocări de fonduri sunt tinerii It-iști și inginerii, de la care se așteaptă dezvoltarea de noi tehnologii, inclusiv prin înființarea unor start-up-uri.
De altfel, la nivelul Uniunii Europene s-a decis alocarea unor sume mai mari decât până anul trecut, respectiv 3,5 miliarde de euro, pentru investiții în tehnologii aflate în stadiu incipient de dezvoltare, în încercarea de a accelera inovațiile și de a reduce decalajul față de SUA și China. Astfel, și Guvernul României a stabilit ca prioritate finanțarea IMM-urilor în care specialiștii români vor putea dezvolta noile tehnologii. Prin Diaspora Start-Up se urmărește și readucerea în România a specialiștilor care au plecat să lucreze în alte țări.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News