Potrivit Roscosmos, sonda, cu un diametru de aproximativ un metru și o greutate mai mică de 500 de kilograme, a intrat în straturile dense ale atmosferei la ora 06:24 GMT (08:24, ora Spaniei), la circa 560 de kilometri vest de insula Andaman Centrală. Dispozitivul s-a scufundat în cele din urmă în Oceanul Indian, la vest de capitala Indoneziei, Jakarta, iar agenția rusă precizează că reintrarea controlată a avut loc conform planului.

„Coborârea aeronavei a fost controlată de un sistem automat de alertă pentru situații periculoase în spațiul apropiat de Pământ”, a transmis Roscosmos într-un mesaj publicat pe Telegram.

În zilele dinaintea reintrării, comunitatea științifică internațională a speculat intens în privința posibilității ca sonda să supraviețuiască trecerii prin atmosferă și a locului exact al prăbușirii. Deși Roscosmos a dat asigurări că riscul unor daune cauzate de impact era extrem de redus, NASA a atras atenția că dispozitivul fusese proiectat să reziste traversării atmosferei mai dense a planetei Venus, ceea ce ridica șansele ca unele componente să supraviețuiască reintrării în atmosfera Pământului.

Experții subliniază că sonda avea un înveliș protector semiglobular din titan și era echipată cu o parașută cu diametrul de 2,5 metri, menită să-i încetinească viteza. Totuși, după peste 50 de ani în spațiu, funcționalitatea acestei parașute era pusă la îndoială.

Sonda sovietică Kosmos 482 a fost lansată pe 31 martie 1972 

Sonda Kosmos 482 făcea parte din programul spațial Venera și a fost lansată pe 31 martie 1972 de pe cosmodromul Baikonur, folosind o rachetă Molnia-M. Primele trei trepte ale lansatorului au funcționat conform planului, însă etapa a patra de propulsie s-a oprit prematur, după doar 125 de secunde din cele 192 prevăzute, împiedicând astfel sonda să părăsească orbita terestră.

După eșecul misiunii, nava, al cărei nume tehnic era 3V671, a primit denumirea Kosmos 482 – o practică uzuală pentru dispozitivele care rămân în orbita Pământului în urma unui eșec spațial. Inițial, Kosmos 482 era destinată studiului planetei Venus, conținând instrumente pentru analizarea fluxurilor de particule spațiale, spectrometre gamma pentru cercetarea compoziției suprafeței planetei și a conținutului de amoniac din atmosferă, un fotometru pentru măsurarea iluminatului, precum și echipamente pentru determinarea temperaturii și presiunii atmosferice.

Într-un context mai larg, Roscosmos a precizat că, doar în cursul anului trecut, 1.981 de obiecte spațiale naturale și artificiale au reintrat în atmosfera Pământului – o medie de cinci pe zi –, dintre care unul din șapte cântărea peste 500 de kilograme.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News