Durere fără margini pentru o familie de români stabilită în localitatea Caserta (regiunea Campania). Mario, băiețelul care nu avea încă 4 ani împliniți, și-a pierdut viața după ce a căzut de la balconul casei în care locuia cu părinții lui. Trupul neînsuflețit al micuțului a fost repatriat în România cu ajutorul primăriei din localitate și al strângerii de fonduri inițiată de vecini.
În România au ajuns și Oana și Marian, părinții micuțului, dar tragedia lor a fost dublată de faptul că nu li s-a permis să își conducă fiul pe ultimul drum.
Citește și: Trupul copilului român mort la Caserta, adus în România cu ajutorul vecinilor italieni
Cei doi tineri buzoieni se stabiliseră în Caserta, Italia imediat după nașterea fiului lor. Dar micuțul lor, Maria, a murit fulgerător la nici 4 ani de viață. Băiatul a căzut în gol după ce s-a urcat pe o masă, pe care obișnuia să deseneze, care se afla lângă fereastră.
Medicii sosiți la fața locului l-au readus pe micuț la viață și l-au dus de urgență la spitalul din Caserta cu multiple fracturi. În cele din urmă, copilașul a murit în ciuda eforturilor medicilor de a-i salva viața după ce căzuse de la etajul 4 al blocului.
Abia după trei săptămâni, rudele și prietenii celor doi au reușit să strângă banii necesari repatrierii micuțului. Părinții micuțului aveau să trăiască o a doua tragedie; pentru că se aflau într-o zonă roșie de coronavirus, cei doi nu au fost lăsați să-și conducă fiul pe ultimul drum. Sicriul cu trupul copilașului a ajuns în țară pe 2 mai, iar trei zile mai târziu a fost înhumat de rudele din țară.
După mai multe eforturi ale municipalității din Caserta, părinții micuțului au ajuns și ei în țară. Cu ajutorul unei mașini închiriate de italieni, Marian și Oana au intrat în România prin vama Nădlac în seara zilei de 8 mai. Pentru că veneau de unde veneau, autoritățile i-au condus, sub escorta poliției, direct către un centru de carantină din Buzău.
Pe 9 mai, adică la doar câteva zile după ce unicul lor fiu fusese îngropat, Oana și Marian au ajuns la Buzău, fiind introduși într-un centru de carantină situat pe Calea Eroilor. Pe fondul unui episod depresiv sever, pe mama copilului a intrat într-o stare din care nu a mai putut fi scoasă până astăzi.
Timp de două săptămâni de la accident, Oana a fost convinsă că micuțul ei trăiește. A urmat conștientizarea tragediei, moment în care femeia de 29 de ani a pierdut contactul cu realitatea. Medicii din Italia i-au dat imediat un tratament, care nu a reușit să o scoată însă pe mama îndurerată din ghearele deznădejdii.
Duminică seară, Marian le-a scris autorităților despre nenorocirea prin care trec. Au cerut îndurare și numai că nu i-au implorat pe șefii instituțiilor să îi lase să stea în carantină acasă, la Cândești:
„Soția mea este moartă pe interior. Eu nu mai am lacrimi să plâng. Noi trăim doar pentru că așa vrea Dumnezeu, că altfel nu mai avem niciun motiv. (...) Noi nu am venit în țară să facem grătar. Copilul nostru, inima noastră, e în pământ. Nu am cerut decât să ne lase acasă, să stăm singuri. Să ne plângem în liniște pruncul și, dacă Dumnezeu e bun, să o salveze pe Oana. Am primit un răspuns în care ni se spune că motivele enunțate nu justifică scoaterea din carantină...dar nici măcar nu ne-au testat până acum", a povestit Marian pentru Reporter Buzoian.
În cursul zilei de ieri, Oana a fost lăsată să iasă din camera de hotel de 3/3. A fost dusă la Spitalul Săpoca, unde a primit un nou tratament. Oana și Marian nu vor decât să efectueze restul de zile rămase din stagiul de carantină acasă, sub supraveghere, cu promisiunea că nu vor încălca nicio măsură și nu vor infecta pe nimeni. Vor doar să își plângă în liniște copilul...
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News