Italia a înregistrat un declin al producţiei agricole de 40% faţă de anul trecut, multe terenuri fiind practic abandonate de fermieri.
În urma temperaturilor peste media sezonieră şi a unei secete-record, fluviul Po este redus la o limbă subţire de apă, malurile sunt adevărate plaje, iar pe insuliţele apărute în ultimele săptămâni cresc iarbă şi flori. Alarma de caniculă a fost trasă de Coldiretti, confederaţia naţională a fermierilor independenţi, care efectuează o monitorizare atentă a fluviului Po.
Temperaturile foarte ridicate ar putea să provoace alte pagube imense culturilor, obligându-i pe agricultori să intervină chiar şi cu irigaţii de urgenţă. Este ceea ce a constatat Bruno Mecca Cici, fermier şi preşedinte Coldiretti Torino.
Această vreme neobişnuit de caldă nu afectează doar fluviul Po, ci şi marile lacuri din nordul Italiei, potrivit Rador.
"Acum trăim într-o climă sahariană. Temperaturile scad noaptea și apoi ating 30 de grade în timpul zilei, cu o variație de peste 20 de grade. Trăim o dramă". Bruno Mecca Cici este un fermier din Leinì, în provincia Torino, și președinte al Coldiretti Torino. La prânz, într-o zi de sfârșit de octombrie, se plimbă prin câmpurile sale proaspăt semănate, în timp ce termometrul indica 25 de grade. “Nu am mai văzut niciodată temperaturi atât de ridicate în acest sezon. O situație înrăutățită de absența ploii“, subliniază el pentru ilfattoquotidiano.it.
De la începutul anului, "la Torino au căzut 230 de milimetri de apă", spune Giorgio Prino, președintele Legambiente Piemonte Valle d'Aosta, care face o comparație: "Gândiți-vă că pragul de 260 de milimetri indică un climat deșertic și că, în mod normal, ar trebui să cadă 900 de milimetri“. Extinzând analiza la Valea Padului, situația nu se îmbunătățește. "În această zonă, temperatura a crescut cu două grade și jumătate în ultimii treizeci de ani", adaugă Prino, "o creștere mai mare decât cea globală“.
Agricultura este unul dintre cele mai afectate sectoare. În sezonul trecut, producția de grâu a scăzut cu 30 de procente în aceste zone, iar situația din acest an nu pare a fi încurajatoare. 'Cu temperaturile ridicate, aceste răsaduri de porumb nou semănate vor crește prea repede', explică fermierul, 'primele înghețuri care vor veni la iarnă vor crea probleme în producție.
Potrivit Legambiente, situația nu poate fi definită ca "o urgență, ci ca o criză climatică". "Așa cum în cazul poluării am învățat să ne eliberăm de logica urgenței, la fel trebuie să facem și în cazul secetei", spune Prino, "trebuie să raționăm sistemic. Toată lumea trebuie să-și facă partea. Chiar și agricultura. De aceea am început să folosim sisteme de irigare care folosesc mai puțină apă, cum ar fi irigarea prin picurare sau irigarea pivotantă".
Dar acest lucru nu este suficient. Lumea agriculturii cere guvernului noi rezervoare care să colecteze apa în timpul iernii și apoi să o reutilizeze vara, în timp ce Legambiente se concentrează mai mult pe necesitatea de a "renaturaliza râul pentru ca acesta să poată reveni la îndeplinirea unor funcții importante, cum ar fi reîncărcarea pânzei freatice".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News