DCSport.ro
14 noi 2024, 19:00
Poți descărca aplicația:
1. În primul rând să facem cunoștință: Spuneți-ne câteva cuvinte despre dumneavoastră, cum ați ajuns în Italia și câteva date despre experiența dumneavoastră profesională.
Mă numesc Cosmin Tarai, am 44 de ani, sunt căsătorit și de peste 15 ani sunt antreprenor în domeniul forței de muncă (Agenție de muncă), la Verona.
În urmă cu 20 de ani am venit în Italia la Verona, în concediu la prieteni și, din fericire, am rămas aici, fascinat de frumusețile locului, dar și de oportunitățile care mi s-au oferit la vremea respectivă.
În România am lucrat că învățător la o școală de lângă orașul meu de reședința, Drobeta-Turnu Severin.
2. Cum aţi decis să candidaţi la alegerile locale din Italia?
Acum sunt la a două încercare, prima dată a fost în 2017 cu o candidatură de ultim moment, iar rezultatele au fost satisfăcătoare, dar nu suficiente, motiv pentru care am decis să candidez din nou, având de această dată în spate 5 ani de experiență în calitate de consilier într-un grup consilier de opoziție, dar, în același timp, fiind și un important punct de referință al comunităților de străini din cadrul primăriei din Verona.
3. Românii din Italia vă pot vota? De ce acte are nevoie un cetăţean român pentru a-și exercita dreptul la vot la scrutinul de duminică?
Toți cetățenii UE au drept de vot, cu condiția să ceară la Primăria de care aparțin înscrierea pe listele suplimentare și în același timp pot candida și la alegerile locale pentru consiliul comunal.
Actele necesare pentru exercitarea dreptului de vot sunt următoarele:
- cartea de alegător obținută în urmă înscrierii pe listele suplimentare;
- buletinul italian care să ateste reședința în orașul unde se desfășoară alegerile locale.
Sistemul de vot din Italia la alegerile locale este diferit față de sistemul de vot din România, întrucât aici la alegerile locale se aplică sistemul votului uninominal. Alegătorul trebuie să scrie pe buletinul de vot numele candidatului și să facă un X pe simbolul partidului sau listei civice cu care candidează, iar în urma procentului obținut de lista sau partidul cu care candidează se consideră aleși doar cei care, în urma votului uninominal, au obținut cele mai multe preferințe.
În România în schimb, se pune ștampila pe simbolul de partid și alăturat găsim deja numele candidatului într-o ordine stabilită de președintele partidului, iar în urma procentului obținut de partid sunt aleși în ordinea poziționări pe lista.
5. Cum ați caracteriza mediul politic și administrativ din Italia? Ce ar putea România să preia din acest sistem sau ce credeți că am putea „importa“ noi în acest domeniu?
Nefăcând parte oficial ca ales local din mediul politic și administrativ, pot doar să vă spun o părere personală din contactul pe care l-am avut de-a lungul anilor ca cetățean dar și ca antreprenor. Sistemul politic-administrativ este mult mai eficient datorită digitalizării avansate, dar și al personalului mult mai pregătit profesional, simplificând așadar semnificativ birocrația. Acest lucru ar trebui să importe și România și probabil ar funcționa mult mai eficient sistemul birocratic și la noi.
6. Recent, Ministrul Muncii și Politicilor Sociale, Andrea Orlando, afirmă că „înainte de pandemie, 1,2 milioane de români lucrau în Italia. Astăzi, sunt mai puțin de un milion“. Mai este Italia o țară tentantă pentru români?
Într-adevăr, de la începutul pandemiei numărul muncitorilor români s-a redus considerabil și asta din cauză că o mare parte dintre aceștia lucrau în sectoarele cele mai afectate de pandemie, agricultură, turism dar și multe altele. Cu siguranță Italia a fost și o să rămână mereu o țară atractivă pentru români, fiind o țară foarte dezvoltată din punct de vedere economic și nu numai; o țară occidentală în adevăratul sens al cuvântului.
Va răspund și eu cu clasicul răspuns pe care îl auzim mereu: condiții favorabile, salariu atractiv și o viață mai bună ca în occident.
8. În 2019 au fost 114 români interesați de o candidatură la alegerile locale din Italia. Anul acesta au primit adeverințele necesare pentru a-și putea înscrie candidatura la alegerile locale doar 47. De ce credeți că a scăzut atât de mult interesul românilor de a candida?
Numărul redus de candidați români depinde în primul rând și de numărul orașelor care au alegeri locale anual, în al doilea rând este posibil că mulți candidați să aibă cetățenia italiană nemaiavând nevoie de adeverință de la AEP și, automat, nu rezultă în baza de date a statului român.
Interesul românilor de a candida cred că a scăzut oricum și din cauza dezinteresului aleșilor români, care au dezamăgit tot timpul, neînțelegând cât de important poate fi un consilier comunal român în comunitatea în care trăiesc.
9. Ce poziție a adoptat actuala conducere a administrației publice locale față de comunitatea de români de-a lungul timpului?
Poziția administrației publice locale a fost mereu echidistantă, nefăcând diferența între cetățenii italieni și străini. Au fost bineînțeles și anumite probleme create de cetățeni români și de alte naționalități dar asta nu i-a afectat în mod semnificativ și pe cei care au dat dovadă de integrare și de respectarea regulilor, așa cum este normal să fie într-o țară sau oraș gazdă.
10. Câți membri numără comunitatea de români din localitatea dumneavoastră și de ce parte a eșichierului politic se poziționează (dreapta, stânga, centru)?
La sfârșitul anului 2021 erau rezidenți la Verona 9.035 de cetățeni români, fiind de altfel cea mai mare comunitate din oraș.
Referitor la poziționarea politică a cetățenilor români de la Verona privind alegerile locale dar și alegerile din România: prezidențiale, parlamentare și europene, desfășurate la secțiile de votare din oraș, rezultă, în urma rezultatelor obținute, o poziționare de centru, centru-dreapta.
11. Cum au sprijinit autoritățile publice locale comunitatea de români în timpul pandemiei, când mulți s-au confruntat cu problemele inerente privind locul de muncă? Dar după pandemie?
Pe toată perioada pandemiei, sprijinul autorităților publice locale a contribuit în mod egal pentru toți cetățenii conform problemelor și cerințelor acestora. Nu s-a făcut nicio diferența de rasă sau etnie nici înainte de pandemie, nici pe perioada pandemiei și nici în prezent. Conform legilor în vigoare, toți cetățenii, indiferent de naționalitate, care au reședința legală în oraș, beneficiază de drepturi egale ca și cetățenii italieni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
