În luna iulie Ministerul Afacerilor Externe a transmis Blocului Național Sindical spre consultare un plan de măsuri pentru Programul Național de Reformă și a Recomandărilor Specifice de țară. Documentul trimis ”spre consultare” arată, de fapt, diferența dintre obligațiile care reveneau Guvernului și ceea ce s-a pus în practică. BNS a făcut o evaluare ce arată că Guvernul Viorica Dăncilă nu poate îndeplini propriile angajamente luate pentru ”20-20”. De la investițiile în infrastructură la colectarea impozitelor sau dialogul social, nimic nu s-a realizat până acum.

Cu roșu sunt trecute obligațiile asumate în Strategia 2020, cu negru realitatea: 

Să asigure conformitatea cu recomandarea Consiliului din 20 iunie 2018 de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare, astfel încât să poată atinge obiectivul bugetar pe termen mediu. Să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal bugetar.Să consolideze respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor.

Corectarea abaterii de la traiectoria de ajustare este un obiectiv ratat, dacă avem în vedere execuția bugetară la 7 luni anul curent. La 31.07.2018 bugetul general consolidat înregistra un deficit de 1,26% din PIB, dublu față de nivelul înregistrat la 31.07.2017 (0,63 % din PIB).

Ritmul de creștere economică începe să se reducă, dacă avem în vedere ritmul schimbării prognozelor dar și diferențele semnificative în estimări, de la o lună la alta. Consolidarea respectării angajamentelor fiscale și a nivelului colectării nu pare a se fi îmbunătățit. 

Colectarea impozitelor nu s-a îmbunătățit, majoritatea acțiunilor propuse în planul de acțiuni sunt măsuri implementate înca din anul 2017 sau aprobate în anii anteriori și amânate la implementare.

Să finalizeze reforma venitului minim de incluziune.

Implementarea Legii 196/2016 privind venitul minim de incluziune a fost amânată până în aprilie 2019. În termeni reali prestațiile prevăzute de Legea 416/2001 privind venitul minim garantat sunt astăzi cu peste 28% mai reduse decât în ianuarie 2009 (data când s-a realizat ultima indexare a indicatorului social de referință). Dacă avem în vedere declarațiile publice ale unor oficiali guvernamentali, cel mai probabil legea venitului minim de incluziune nu va fi aplicată nici in 2019.

Să îmbunătățească funcționarea dialogului social.

Situația dialogului social continuă să se degradeze. Măsuri de reformă esențiale pentru piața muncii sunt promovate fără o consultare reală a partenerilor sociali. Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social a fost desființat, dialogul social a fost preluat de Ministerul Muncii. De la începutul acestui an, până în prezent, partenerii sociali nu au avut nici măcar o întâlnire cu dna Ministru al Muncii. De asemenea Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social nu a fost convocat nici măcar o data în cursul acestui an.

Forma de dialog agreată - cea mai frecventă formă de manifestare a dialogului social este în prezent cea de informare - în mare măsură dialogul social se practică în forma sa cea mai limitată. Timpul alocat pentru dezbatere și formularea unor puncte de vedere este insuficient, de cele mai multe ori. Legislația impune praguri semnificative și un proces birocratic deloc neglijabil pentru obținerea reprezentativității la nivel national și sectorial, cu toate acestea

Guvernul și instituțiile sale teritoriale nu fac nici o diferența între dialogul purtat cu partenerii reprezentativi și diverse organizații constituite ca organizații non-profit. Există o lipsă de transparență în ceea ce privește acest proces, proiectele de acte normative / politici/ strategii sunt postate în consultare publică, fără a se face publice propunerile primite și în ce mod au fost preluate.

Sunt nenumărate cazuri în care un proiect de act normativ ajunge la Consiliul Economic și Social a doua zi după ce a fost dezbătut în Comisia de Dialog Social, ceea ce arată clar formalismul acestui proces.

Să se asigure că salariul minim se stabilește pe baza unor criterii obiective.

Cele mai stringente din problemele cu care ne confruntăm la nivelul politicii salariale sunt: lipsa de corelare între valoarea salariului și calitatea și complexitatea muncii efectuată (inclusiv eficiența acesteia); discrepanțele mari între salarizarea din mediul bugetar și cea din mediul economic; stârnirea unor categorii de salariați împotriva altora; o ierahie salarială în afara oricărei logici economice; un sistem de salarizare bazat din ce în ce mai mult pe componente extra contractuale; numărul impresionant de salariați plătiți la nivelul salariului minim, fac ca acest instrument să fie unul foarte util în perioadele electorale.

Să îmbunătățească programele de actualizare a competențelor și oferirea unui învățământ general de calitate, în special pentru romi și pentru copiii din zonele rurale. Să îmbunătățească accesul la asistență medicală, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.

Până în acest moment nu există măsuri concrete în vederea îndeplinirii acestei recomandări.

Să asigure un grad mai ridicat de previzibilitate a procesului decizional, recurgând în mod sistematic și eficient la evaluarea impactului normativ și la consultarea și implicarea părților interesate în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. 

Evaluările de impact sunt unul din elementele care cel mai adesea lipsesc din notele de fundamentare ale actelor normative sau sunt lipsite de profunzime. Chiar și atunci când aceste evaluări sunt realizate se referă strict la impactul bugetar. 

Să îmbunătățească pregătirea și stabilirea priorităților în cazul proiectelor de infrastructură de mare amploare și să accelereze punerea în aplicare a acestora, în special în sectorul transporturilor, al deșeurilor și al apelor reziduale.

Cu excepția unor declarații politice, până în acest moment nu avem informații care să indice o astfel de abordare. Rectificarea bugetară din luna septembrie a.c. a redus fondurile alocate Ministerului Transporturilor pentru cheltuieli de capital. De asemenea la rectificarea bugetară mai sus menționată au fost reduse resursele alocate cofinanțărilor pentru proiectele finanțate din fonduri europene, ceea ce va contribui la încetinirea ritmului de absorbție.

Să consolideze guvernanța corporativă a companiilor de stat.

La nivel legislativ nu a existat nici o inițiativă în sensul consolidării guvernanței corporative, punctual s-a acționat în sens contrar, unele companii au fost excluse de sub incidența OUG 109/2011.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News