Guvernul Germaniei apreciazăcă inițiativa riscă să submineze rolul și autoritatea Organizației Națiunilor Unite. Poziția Berlinului apare într-un document intern al Ministerului german de Externe, citat de revista Der Spiegel, document pregătit pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene.

Potrivit notei diplomatice, autoritățile germane nu privesc favorabil nici structura de putere gândită pentru acest for, în special prerogativele "predeterminate” de care ar urma să beneficieze liderul de la Casa Albă. Berlinul consideră că un astfel de mecanism, construit în afara cadrului ONU și cu un rol central rezervat președintelui SUA, ar crea un precedent problematic în arhitectura internațională de securitate și diplomație.

Răspunsul nu a venit oficial 

Cu toate acestea, poziția oficială a guvernului german rămâne una prudent formulată în spațiul public. Un purtător de cuvânt al executivului de la Berlin a declarat recent că Germania va analiza ce tip de contribuție ar putea aduce inițiativei, fără a confirma însă intenția de a se alătura efectiv Consiliului de Pace propus de Trump.

Președintele Statelor Unite a lansat ideea acestui consiliu în septembrie anul trecut, în contextul planului său de a pune capăt războiului din Gaza. Ulterior, Trump a extins misiunea forului, care ar urma să promoveze pacea la nivel global și să intervină în soluționarea conflictelor internaționale, cu Donald Trump în postura de prim președinte al consiliului.

Un element controversat al proiectului îl reprezintă condițiile financiare. Statele membre ar urma să aibă mandate limitate la trei ani, însă ar putea obține statut permanent dacă plătesc câte un miliard de dolari pentru finanțarea activităților consiliului, conform proiectului de statut. 

Invitația lansată de Trump a generat reacții prudente în rândul aliaților tradiționali ai Statelor Unite. Unele state au refuzat participarea, în timp ce altele au ales să analizeze propunerea fără a oferi un răspuns clar, cum e și cazul României. În mod surprinzător, inițiativa a primit acceptul unor țări care au avut relații tensionate cu Washingtonul, printre care se numără și Belarusul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News