„Dragă Hunor, În Transilvania, precum știi, românii și maghiarii, românii și sașii, românii și toate minoritățile se înțeleg bine, muncesc împreună, se căsătoresc, fac copii, participă împreună la proiecte de dezvoltare, împart aceleași birouri, merg împreună în concedii.

Cu toții au un trecut istoric, strămoși, și totuși, găsesc motive să fie fericiți împreună. Sunt mai fericiți dacă muncesc cot la cot. Își aleg autoritățile, consiliile locale și județene, iar acolo unde primarii și șefii de CJ au viziune, ingredientul etnic nu are relevanță. Și asta deoarece o șosea nu are culoare etnică. Nici un frigider, o linie de tramvai, o fabrică de lapte, un centru de cercetare sau o secție de chirurgie. Ne operăm de apendicită în limba medicală”, scrie pe Facebook Rareș Bogdan.

Rareș Bogdan: „Atunci când autonomia se cere a fi funcțională după criteriul etnic, avem o problemă”

El afirmă că în anumite localități că există, deja, autonomie.

„Acolo unde secuii sunt majoritari, administrațiile decid, prin vot, cum se dezvoltă localitățile, cum se investesc banii. Cum se numește asta dacă nu autonomie de decizie? Clujul, Oradea, Sibiul, Miercurea Ciuc sau Botoșaniul funcționează după aceleași reguli: eficiența, ridicarea nivelului de trai. Dar, dragă Hunor: atunci când autonomia se cere a fi funcțională după criteriul etnic, avem o problemă. Nu cu o minoritate, ci cu intenția de a înlocui competența cu numele din buletin. În istorie, nu neapărat doar a României, opțiunea atitudinii pe criterul etnic, culoarea pielii, confesiunea religioasă au făcut ravagii. Asta trebuie să iertăm, dar să nu uităm, pentru a nu ajunge iar, Doamne ferește, la mugurii dezbinării. Știi și tu, știu și eu, există încă oameni care nu se pot dezbăra de trecut. Nu sunt de condamnat. Dar trebuie să le explicăm că nu tradițiile, limba, cultul religios trebuie să fie criteriul dezvoltării comunităților, ci dorința de a ne iubi. Trebuie să facem pasul de la a ne tolera la a ne iubi, dacă suntem creștini. Azi un om, mâine altul. Ce minunate sunt dansurile ungurești, tocănițele, copiii care spun poezii în limba maternă sub steagul României! Ce bune sunt pacea și înțelegerea, nu ura, discordia, sabotajul”, adaugă liberalul.

Rareș Bogdan: „Criteriul etnic, care poate merge până la sfidarea statului, trebuie sa rămână in trecut”

Rareș Bogdan mai spune că trebuie să rămână „în trecut” criteriul etnic.

„Aș promova România, dacă aș avea posibilități, chemând oamenii din toată lumea să vadă cel mai larg conglomerat de etnii și tradiții: veniți să vedeți făgărășenii, dobrogenii, moții, secuii, sașii etc, să le priviți mâinile care fac pâine în toate limbile și se roagă la același Dumnezeu! Da, putem discuta despre mai multe competențe la nivel local, despre o distribuire a banilor mai judicioasă, căci asta ar ajuta și românii, și secuii, și sașii, pe toți. Dar criteriul etnic, care poate merge până la sfidarea statului, trebuie sa rămână in trecut”, conchide liderul liberal.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marţi seara, la Antena3, făcând referire la discuţiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc, că nicio formă de autonomie nu lezează unitatea statului român şi integritatea teritorială.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News