Oficialii europeni atrag atenția, în raportul MCV, că extinderea competenței Secției Speciale la toate cauzele a căror anchetă era finalizată (adică și retragerea căilor de atac în cauzele aflate pe rol, cauzele închise sau soluționate definitiv) a stârnit controverse.

„În mai 2019, secția a redeschis o anchetă într-un caz de corupție vizând un judecător din cadrul CSM, pe care DNA o închisese în august 2018 (judecătorul Bogdan Mateescu, n.r.). Judecătorul în cauză a vorbit în repetate rânduri în mod public împotriva modificărilor aduse legilor justiției, inclusiv împotriva Secției speciale. Secția specială a exercitat, de asemenea, căi de atac în alte cauze vizând magistrați care fuseseră achitați. Pe de altă parte, au fost retrase mai multe căi de atac pe care DNA le introdusese în cazuri de corupție la nivel înalt înainte de transferul dosarului la Secția specială", se arată în raportul MCV.

Astfel de exemple i-au determinat pe unii observatori, atât din România, cât și din afara țării, să sublinieze că preocupările exprimate de magistrați, de partidele de opoziție și de societatea civilă cu privire la înființarea secției s-au dovedit a fi justificate și să solicite, prin urmare, desființarea Secției speciale.

Raportul mai dă drept exemplu, în acest sens, deschiderea unui dosar penal împotriva fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, care candida și pentru funcția de procuror european la EPPO (European Public Prosecutor Office).

„Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcția respectivă a părut să indice intenția de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate", arată sursa citată.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News