Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că SUA au ieşit din Tratatul antirachete balistice (Tratatul ABM), deşi Rusia a încercat să le convingă să nu facă aceasta.

"Am încercat mult timp să le convingem să nu o facă. Acesta este unul dintre tratatele fundamentale pentru asigurarea securităţii în lume. Cu toate acestea, Statele Unite au făcut ceea ce au făcut - s-au retras, iar acum lansatoare antirachetă sunt în România şi sunt pe cale să fie instalate şi în Polonia, dacă nu au fost deja amplasate", a afirmat Putin, citat de TASS.

Referitor la scutul american antirachetă, preşedintele rus a spus că, în cele două ţări, există lansatoare MK-41, pe care pot fi instalate sisteme ofensive Tomahawk, capabile să acopere teritoriul Rusiei pe mii de kilometri. "Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?", a întrebat retoric Vladimir Putin în aceeaşi conferinţă de presă.

Rusia a susţinut că sistemul terestru Mk-41 poate lansa rachete Tomahawk, iar în 2019 Ministerul Apărării rus chiar a propus SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România, care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). Tratatul şi-a încetat existenţa în august 2019.

Putin: SUA şi NATO "au ignorat" principalele solicitări ale Rusiei

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat marţi, după întâlnirea cu premierul Ungariei, Viktor Orban, că Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică "au ignorat" principalele solicitări ale Moscovei privind garanţiile de securitate.

"Este deja clar, l-am informat pe premier despre acest lucru, că au fost ignorate preocupările fundamentale ale Rusiei. Nu am observat o examinare în mod adecvat a celor trei solicitări ale noastre", a afirmat Vladimir Putin, conform agenţiilor RIA Novosti şi Associated Press. Liderul de la Kremlin a menţionat oprirea extinderii NATO spre est, evitarea instalării de sisteme militare ofensive în apropierea frontierelor Rusiei şi revenirea la arhitectura de securitate din 1997.

Anterior, Preşedinţia Rusiei anunţase săptămâna trecută că este "absolut clar" că Statele Unite şi NATO nu au luat în considerare preocupările Moscovei. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

La rândul său, premierul Ungariei, Viktor Orban, a afirmat, potrivit cotidianului The Guardian, că Uniunea Europeană nu vrea niciun conflict cu Rusia. "Politica sancţiunilor este sortită eşecului", a declarat Viktor Orban. Referindu-se la vizita în Rusia, Viktor Orban a precizat că "aceasta este şi o misiune de pace". "Noi suntem pregătiţi pentru un acord rezonabil, niciun lider UE nu vrea izbucnirea unui conflict", a subliniat premierul Ungariei.

Vladimir Putin i-a oferit asigurări premierului Ungariei privind aprovizionarea cu gaze. "Anul trecut, Gazprom a semnat două contracte pe termen lung privind aprovizionarea Ungariei cu gaze din Rusia până în 2036, astfel că stabilitatea este asigurată", a declarat Vladimir Putin cu ocazia întâlnirii cu Viktor Orban. Liderul de la Kremlin a notat că, în pofida restricţiilor, valoarea schimburilor comerciale dintre Rusia şi Ungaria a crescut cu 30% în ultimul an. "Este un semnal bun. Energia ocupă un rol central în cooperarea noastră", a afirmat Vladimir Putin, menţionând colaborarea în diverse proiecte energetice, inclusiv la Centrala nucleară Paks 2.

Statele Unite propun Rusiei continuarea negocierilor pe teme de interes strategic, i-a transmis marţi secretarul de Stat american, Antony Blinken, ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, avertizând că un atac rus asupra Ucrainei va atrage "consecinţe severe".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News