DCSport.ro
14 noi 2024, 10:20
Poți descărca aplicația:
Cum s-a votat la alegerile locale din septembrie 2020? Rațional sau afectiv, în funcție de ce agende publice? Înregistrarea votului a fost una corectă, în esență? Ce diferențe de motivație de votare au existat? Și lista de întrebări ar putea continua.
„Ne limităm aici numai la votul pentru consilierii locali. În lipsa unui sondaj care să ne ajute, apelăm la datele oferite de Autoritatea Electorală Permanentă. Le-am preluat la nivel de secție de votare și, pentru a le face să „vorbească”, le-am agregat la nivel de comună sau oraș (unitate administrativ-teritorială – UAT). Așa am construit profile de vot pentru fiecare dintre cele 3181 de UAT-uri.
Ce a contat semnificativ în structurarea votului comunitar, în sens de vot dominat la nivel de comunitate locală? Nivelul de sărăcie-dezvoltare, mărimea localității, poziția acesteia în cadrul regiunilor de care aparțin localitățile, memoria votului din anii anteriori, multitudinea punctelor de reper ale populației în funcție de educație, accesul la internet, experiența de migrație în străinătate?“, explică profesorul Dumitru Sandu premisele studiului său.
Orientarea electorală comunitară o vom identifica din două perspective. În primul rând în ideea de intensitate locală a votului pentru principalele cinci partide sau alianțe care au adunat cele mai multe procente la votarea consilierilor locali (PNL, PSD, USR-PLU, PMP și Pro România). În al doilea rând voi încerca să vad particularități ale votului pe profile comunitare făcând clasificarea funcție de principalul partid pentru care s-a votat local (cele cinci anterior menționate, plus UDMR, plus o categorie eterogenă – ALTE).
Votul efectiv a fost dat, în esență, în funcție de agenda publică sau personală a votanților, cultura critică locală și memoria colectivă a votului din anii anteriori.
Votul de la localele din 2020 pentru consilierii locali a fost unul social-politic, puternic influențat de caracteristicile comunităților locale unde s-a votat. O a doua concluzie generală susține că regiunile de care aparțin localitățile de vot au avut o importanță relativ redusă în segmentarea votului. Să detaliem fiecare dintre cele două constatări majore.
În comunitățile relativ sărace și de dimensiune demografică redusă s-a votat masiv în favoarea PSD iar în cele bogate și mari pentru USR-PLUS.Comunicarea extra-locală prin internet și prin migrație în străinătate a dictat, iarăsi, la modul semnificativ, modele de vot. Comunitățile cu profil de vot preponderent în favoarea USR-PLUS, UDMR și ALTE (pentru alte partide cu sub 5% voturi câștigate) sunt, în același timp, puternic conectate la lume prin accesibilitatea sporită la internet și prin migranții plecați în sau reveniți din străinătate.Există și o stratificare a votului, în funcție de distanța până la marile orașe de peste 200 de mii de locuitori: votanții pro USR-PLUS se găsesc în principal în localități apropiate de orașele mari.
Caracteristicile județene par să conteze tot mai puțin în momentul în care sunt luate în considerație cele ale comunităților locale sub aspectul impactului asupra votului la alegerile locale. Numai pentru PMP și Pro România contează foarte mult condiționările județene ale votului comunitar.
Județele cu vot de controversă PSD-PNL (Vâlcea, Vrancea, Tulcea, Neamț , Suceava și Sălaj) ar putea fi județe în care tendințele de schimbare a structurii votului se vor accentua.Județele Bistrița-Năsăud și Maramureș în care partidele tradiționale tind să fie puternic respinse în favoarea celor mici, alternative.
Desigur, plaja analizelor comunitare poate și ar fi bine să fie extinsă pentru a face comparații multiple, pentru a putea lua în analiză noi variabile. O precondiție a acestei extensii este, însă, și prezentarea datelor primare într-un format adecvat pentru cercetare așa cum s-a făcut cu bazele de date până la referendumul din 26 mai 2019 (http://alegeri.roaep.ro/).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
