"Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) afirmă că nu există dovezi ştiinţifice că alimentele de origine animală (carne, lapte, peşte, produse din carne etc.) sau cele de origine nonanimală (legume, fructe, pâine, produse de patiserie etc.) sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a virusului. Nu există informaţii disponibile privind prezenţa şi supravieţuirea pe alimente a virusului responsabil de COVID-19, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor. S-a demonstrat că COVID-19 este o boală respiratorie, iar calea principală de transmitere este prin contact de la persoană la persoană şi prin contactul direct cu picăturile respiratorii generate atunci când o persoană infectată tuşeşte sau strănută", se arată în comunicatul ANSVSA transmis AGERPRES.

Poate supravieţui virusul pe alimente?

Reacţia Autorităţii vine ca urmare a apariţiei în spaţiul public a rezultatelor unui studiu realizat de Universitatea din Bucureşti (UB), potrivit căruia pâinea neambalată rămâne contaminată după contactul cu SARS-CoV-2 şi ar putea constitui o sursă de transmitere pentru acest virus.

În context, instituţia menţionează că până la aceasta dată, ca autoritate competentă în domeniul siguranţei alimentelor, nu a primit studiul realizat de UB şi nu deţine informaţii din a cui iniţiativă a fost efectuat acesta. De asemenea, nu sunt cunoscute obiectivul studiului, modalitatea de lucru şi dacă s-au urmat protocoalele de cercetare acceptate internaţional pentru studiile de acest tip, recomandate pentru evaluarea siguranţei alimentelor în Uniunea Europeană, susţine ANSVSA.

"Din informaţiile apărute în spaţiul public, reiese că experimentele realizate în laboratoarele UB au vizat exclusiv suprafeţele de polietilenă/polipropilenă utilizate la ambalarea produselor de panificaţie, nefiind identificate elemente noi faţă de studiile şi rapoartele forurilor ştiinţifice europene şi internaţionale în ceea ce priveşte calea de transmitere a virusului responsabil de COVID-19 prin alimente. În conformitate cu Ghidul pentru industria alimentară elaborat în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19 de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi OMS ,,COVID-19 şi siguranţa alimentelor", cercetările privind supravieţuirea virusului SARS COV 2 pe diferite suprafeţe, realizate în condiţii de laborator, trebuie interpretate cu prudenţă într-un mediu de viaţă real. Astfel, interpretarea rezultatelor şi concluziile studiilor efectuate ar trebui corelate şi limitate la scopul acestora, ţinând cont în acelaşi timp de datele ştiinţifice existente din domeniile conexe, precum şi de alte date/informaţii care ar putea contribui la acurateţea concluziilor", se mai arată în comunicatul citat.

ANASVA subliniază, totodată, că respectarea cu stricteţe de către personalul angajat care manipulează şi comercializează alimentele a regulilor privind siguranţa alimentelor, a celor de igienă personală şi de informare adecvată a consumatorilor garantează că produsele alimentare puse pe piaţă sunt sigure. În acelaşi timp şi consumatorii trebuie să conştientizeze rolul lor. Ca o practică generală de igienă, clienţii din magazine nu trebuie să atingă alimentele, altele decât cele pe care intenţionează să le cumpere, pentru a evita contaminarea acestora cu diferiţi agenţi patogeni, care ar putea fi prezenţi pe mâinile lor.

Pentru ca populaţia şi operatorii din sectorul alimentar să aibă acces la informaţii corecte, ANSVSA a publicat pe site-ul propriu o serie de ghiduri, inclusiv cel elaborat de FAO/OMS, şi alte materiale informative.

Tot sâmbătă, directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Paul Anghel, a afirmat că nu există dovezi potrivit cărora virusul Sars-Cov-2 s-ar transmite prin consumul de alimente, iar rezultatele preliminare ale studiului prezentat de Universitatea din Bucureşti contrazic declaraţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA).

Potrivit sursei citate, coronavirusurile nu se multiplică în alimente, ele au nevoie de o gazdă-animal sau de una umană pentru a se multiplica. Deşi studiile recente arată că virusul persistă până la 24 de ore pe carton şi până la câteva zile pe suprafeţe dure (oţel, plastic), nu există nici o dovadă că ambalajele contaminate transmit infecţia.

El a subliniat că va solicita o opinie oficială asupra acestui subiect din partea Grupului de Comunicare Strategică, în opinia sa "singura entitate în măsura să prezinte un punct de vedere consolidat". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News