Operațiunea, care la prima vedere putea părea un simplu act de vandalism, a fost calificată de anchetatori drept un „act de demoralizare a armatei”, infracțiune gravă în dreptul francez, pedepsită cu până la cinci ani de închisoare și o amendă de 75.000 de euro.
Cei patru bărbați, cu vârste între 30 și 50 de ani, sunt toți din Republica Moldova, deși în cazul unuia dintre ei nu a fost încă stabilită exact naționalitatea. Doi dintre inculpați se află deja sub mandat de arestare, ceilalți urmând să fie citați pentru procesul de la Paris.
Faptele s-au petrecut între 18 și 20 iunie 2024, iar scena principală a avut loc în noaptea de 20 iunie, în jurul orei locale 01:30. Polițiștii au surprins doi indivizi care acționau metodic: unul picta un sicriu, iar celălalt îi ținea de șase. Pe sicriu, realizat din lemn și vopsit cu spray roșu, apărea clar mesajul „Soldați francezi în Ucraina!” — o expresie care, potrivit anchetatorilor, sugera moartea simbolică a militarilor francezi implicați în sprijinul acordat Kievului.
Nu era un simplu desen pe zid, ci o scenografie macabră. Sicrie pictate, lăsate ostentativ în locuri publice, unele sprijinite de pereți pe care apăreau alte inscripții: „Stop the death now!”, „Mirage pentru Ucraina”, „Mriya Ukraine”. Cuvântul „Mriya”, care în ucraineană înseamnă „vis”, devenise leitmotivul acțiunii. Era folosit însă ironic, potrivit anchetei, pentru a sugera că „visul ucrainean” ar fi, de fapt, o tragedie pentru soldații francezi.
În timpul audierilor, cei doi bărbați prinși în flagrant au mărturisit că fuseseră plătiți cu 100 de euro pe zi pentru a picta aceste sicrie și a le expune în diverse locuri din Paris. Ei au declarat că nu cunoșteau exact scopul final al acțiunii, ci doar că urmau instrucțiunile primite de la un „superior”.
Acest „superior” a fost identificat ulterior ca fiind un al treilea moldovean, prezent la Paris în acea perioadă, considerat coordonatorul operațiunii pe teren. El le-ar fi indicat locațiile exacte, în apropierea unor instituții media precum AFP sau Le Figaro, dar și în zone sensibile precum cea a Adunării Naționale. Alegerea locurilor nu a fost întâmplătoare: autoritățile franceze cred că scopul era să atragă atenția publică și să creeze o reacție emoțională puternică.
În urma cooperării internaționale, anchetatorii francezi au descoperit și veriga finală a lanțului: Alexandr Grigorenco, un bărbat descris de anchetatori drept „fervent simpatizant al partidului prorus Șor”. El ar fi fost „comanditarul” acțiunii, cel care a dat ordinele și a finanțat întregul demers. Grigorenco este socrul unuia dintre bărbații care au pictat sicrie în zona Adunării Naționale între 6 și 8 iunie 2024, iar autoritățile suspectează că el s-a aflat în spatele mai multor acțiuni similare desfășurate în Franța în aceleași zile.
Pentru serviciile de informații franceze, cazul sicrielor pictate nu este izolat. El se înscrie într-o serie de episoade care, puse cap la cap, conturează o campanie mai amplă de ingerință străină și propagandă vizuală menită să semene discordie în societatea franceză.
În lunile anterioare, Parisul a fost scena altor acțiuni stranii: stele ale lui David desenate pe ziduri, mâini roșii pictate pe memorialul Holocaustului sau capete de porc depuse în fața unor moschei. Toate aceste gesturi au avut scopul de a inflama sensibilități, de a provoca tensiuni interetnice și de a testa reacția opiniei publice.
În cazul moldovenilor, simbolistica sicrielor a fost una dintre cele mai tulburătoare. „Era un mesaj dublu - o amenințare voalată și o încercare de manipulare psihologică. Sicriul, ca obiect, are o putere de impact majoră. În combinație cu mesajul Soldați francezi în Ucraina!, el transmite ideea unei morți iminente, a inutilității sacrificiului”, au explicat anchetatori citați de AFP.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News