Gospodăriile din Germania vor trebui să plătească anual aproape 500 de milioane de euro mai mult pentru gaze, după impunerea unei noi taxe, menite să ajute companiile de utilităţi să acopere costul înlocuirii livrărilor ruseşti.

Trading Hub Europe, operatorul pieţei de gaze din Germania, a anunţat luna aceasta că a stabilit nivelul taxei la 2,419 eurocenţi/kWh.

Taxa va fi impusă de la 1 octombrie şi va rămâne în vigoare până în aprilie 2024, într-o încercare de a ajuta Uniper (cel mai mare importator al ţării de gaze ruseşti) şi alţi importatori, să facă faţă creşterii preţurilor.

Pentru o familie obişnuită de patru persoane, taxa va însemna un cost suplimentar anual de aproximativ 480 de euro.

"Alternativa ar fi fost colapsul pieţei energiei din Germania şi a unei mari părţi din piaţa europeană a energiei", a afirmat ministrul Economiei, Robert Habeck, referindu-se la noua taxă, transmite Agerpres.

Industria va fi afectată de noua taxă, Federaţia Oţelului din Germania estimând că va adăuga încă aproximativ 500 de milioane de euro pe an la factura de energie a sectorului, pe lângă costurile suplimentare de şapte miliarde de euro provocate deja de preţul mai ridicat al energiei.

Economiştii au avertizat că taxa va accelera inflaţia în cea mai mare economie europeană, care deja a ajuns la un nivel ridicat, de 8,5%.

Germania a încercat să evite situaţia în care consumatorii sunt cei care plătesc pentru creşterea costurilor cu energia. Însă, presiunile cu care se confruntă companiile de utilităţi au forţat Guvernul de la Berlin să îşi schimbe abordarea în încercarea de a reduce consumul şi de a se pregăti pentru sezonul de iarnă, în contextul în care există îngrijorări că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea opri complet livrările de gaze. 

Rusia arde cantități uriașe de gaze, în timp ce Europa se confruntă cu creșteri accelerate de prețuri

Rusia arde în atmosferă cantităţi mari de gaze naturale, în apropierea frontierei cu Finlanda, în timp ce reduce drastic volumele exportate către Uniunea Europeană, au declarat vineri agenţiei Reuters mai mulţi oameni de ştiinţă şi analişti.

Reprezentanţi ai firmei de consultanţă Rystad din Norvegia au apreciat că ruşii provoacă un dezastru de mediu, arzând zilnic circa 0,5% din necesarul de gaze al UE.

Flacăra este vizibilă în imagini luate din satelit la staţia de comprimare Portovaia pentru gazoductul Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică.

Rusia a redus tranzitul prin conducta respectivă la 20% din capacitate şi intenţionează să întrerupă complet livrarea timp de trei zile, săptămâna viitoare, invocând motive legate de întreţinerea turbinelor.

UE acuză Moscova că foloseşte gazele naturale ca pe o armă cu care ripostează la sancţiunile impuse după invazia forţelor ruse în Ucraina.

Arderea gazelor la faclă este o practică uzuală în industria petrolieră şi în producţia de gaze, însă nivelul actual este neobişnuit de ridicat, iar momentul este sensibil din cauza reducerii livrărilor din Rusia.

Compania rusă Gazprom nu a răspuns unei solicitări din partea Reuters de a comenta situaţia, transmite Agerpres.

Analiştii de la Ryastad afirmă că volumele de gaze arse sunt dificil de estimat, însă cred că este vorba de circa 4,34 milioane de metri cubi pe zi, ceea ce ar însemna 1,6 miliarde de metri cubi pe an sau 0,5% din cantitatea necesară în Uniunea Europeană.

Arderea la faclă a fost semnalată pentru prima dată luna aceasta din Finlanda.

Profesorul Esa Vakkilainen de la Universitatea LUT din Lappeenranta a declarat că este posibil ca Gazprom să ardă deja de două luni gaze în valoare de 1000 de euro pe oră, iar arderea la faclă afectează atmosfera. "Deci este şi o mare problemă de mediu, în special pentru zona Polului Nord, unde funinginea are categoric un efect asupra încălzirii globale", a arătat el.

Rystad estimează că se emit astfel zilnic circa 9000 de tone de dioxid de carbon.

Gazprom şi-a redus producţia de gaze naturale cu mai mult de 13% de la începutul anului până la jumătatea lui august, până la nivelul de 275 de miliarde de metri cubi. Exporturile de gaze din Rusia au scăzut cu peste 36%, la 78,5 miliarde de metri cubi, în contextul confruntării cu Occidentul legat de Ucraina.

Majoritatea experţilor au afirmat că Gazprom ar putea regla producţia închizând pur şi simplu robinetele, însă compania are nevoie să ardă excesul de gaze.

"Flacăra faclei este foarte vizibilă, arătând poate că gazul este disponibil şi gata să curgă spre Europa dacă se reiau relaţiile politice amicale", consideră Rystad.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News