Poliția judiciară federală din Bruxelles (FGP) a efectuat marți opt arestări în Belgia, Luxemburg și Italia în cadrul unei anchete privind dumpingul social. Aproximativ optzeci de polițiști au efectuat simultan aproximativ treizeci de percheziții domiciliare, împreună cu 26 de inspectori de la inspecția socială.
Opt suspecți au fost aduși în fața judecătorului de instrucție belgian care conduce ancheta, iar un suspect a fost pus sub incidența unui mandat european de arestare în Italia. De asemenea, poliția a confiscat 32 de vehicule de lux, aproximativ 300.000 de euro în numerar, bunuri imobiliare și numeroase obiecte de valoare.
O vizită a Supravegherii Legilor Sociale la un șantier naval a fost cea care a declanșat ancheta, a precizat într-un comunicat de presă Auditul Muncii, parchetul de pe lângă Tribunalul Muncii. Auditoriul muncii a decis apoi să deschidă o anchetă judiciară. 'Ancheta, condusă de judecătorul de instrucție, a dus în cele din urmă la operațiunea din 19 octombrie'.
O rețea de companii belgiene și străine, precum și managerii acestora, sunt suspectați că au adus lucrători români în Belgia prin intermediul unor companii din diferite țări europene. Legislația europeană și națională privind detașarea, securitatea socială și condițiile de muncă au fost încălcate.
La percheziția de marți, poliția din Bruxelles a fost asistată de Europol și de polițiști italieni și luxemburghezi. Acest caz arată că procuratura face din lupta împotriva fraudei sociale grave și organizate, în general, și a dumpingului social, în special, o prioritate", a precizat Curtea de Conturi.
Rețelele care aduc români să lucreze în alte țări europene se îmbogățesc de pe urma muncii acestora remunerată incorect. Recent, Garda civilă din Burgos (Spania) a eliberat 14 victime care erau exploatate la locul de muncă. Ancheta a dus la arestarea a trei persoane pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă. Persoanele arestate sunt de origine română și senegaleză.
Potrivit autorităților, organizația, din care făceau parte și români, își captura victimele în provinciile sudice ale Spaniei, profitând de situațiilor lor precare, generate de resursele economice limitate sau de izolarea socială. Astfel, membrii organizației îi mințeau și le promiteau condiții de viață mai bune. După ce aceștia erau transferați în provincia Burgos, erau obligați să trăiască și să lucreze în condiții inumane. Mai mult, membrii grupării, din care făceau parte și români, rețineau documentele victimelor, fiind imposibil ca acestea să plece.
Ulterior, aceștia au fost puși la munci agricole, în mod fraudulos, fără contracte, forțându-i să lucreze ore întregi în beneficiul organizației, care nu i-a plătit pentru munca depusă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News