Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Lucian Bode: "Cerem dublă cetățenie pentru emigranții români, în special pentru cei născuți în Spania"
WhatsApp
Ministrul de Interne al României, Lucian Bode s-a întâlnit, săptămâna trecută, cu Fernando Grande-Marlaska, omologul său spaniol, pentru a discuta despre cooperarea polițienească și controlul fluxurilor migratorii. În timpul petrecut în Spania, Bode a acordat un interviu publicației spaniole 20minutos în care a vorbit inclusiv despre dubla cetățenie pentru emigranții români, în special pentru cei născuți în Spania.

Publicitate

Ministrul de interne al României, Lucian Nicolae Bode, s-a aflat săptămâna trecută la Madrid, unde s-a întâlnit cu omologul său spaniol, Fernando Grande-Marlaska, și cu comandanții Poliției Naționale și ai Gărzii Civile. Trecuseră 15 ani de când o persoană în poziția sa nu mai vizitase Spania, iar întâlnirile lor au atestat o cooperare polițienească formată din echipe mixte pe care Bode o descrie ca fiind "foarte fructuoasă" și care a dat rezultate în dezmembrarea rețelelor criminale dedicate jafurilor și traficului de persoane. 

Lucian Bode: "Cerem dublă cetățenie pentru emigranții români, în special pentru cei născuți în Spania"

 

Cele două țări au programat un summit bilateral până la sfârșitul anului, care va confirma o colaborare care se vede în activitatea comună la nivel tehnic și în invitația lui Bode adresată lui Grande-Marlaska de a vizita România.

Tocmai această bună relație între Madrid și București l-a determinat pe ministrul român să ceară guvernului spaniol să asculte cererile marii comunități românești - peste un milion de persoane - de a avea acces la dubla cetățenie, în special pentru a doua generație. La rândul său, Bucureștiul este recunoscător Madridului pentru sprijinul ferm acordat pentru a finaliza aderarea la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului, ceea ce ar duce la desființarea definitivă a frontierelor dintre România și restul UE.

De asemenea, se oferă să primească migranții care sosesc pe ruta africană, la care Spania este la fel de sensibilă ca și România la fluxurile care sosesc din Orientul Mijlociu și, de la izbucnirea războiului, din Ucraina. România a primit 2,4 milioane de refugiați ucraineni și, spre deosebire de ezitarea altor țări UE, este pregătită să primească cetățeni ruși care nu vor să meargă pe front. "Este pregătită să asigure protecția oricărui cetățean care fuge de război", spune Bode în interviul acordat pentru 20 minutos.

Cum trăiesc oamenii din România războiul din Ucraina la ușa lor?

 

Ne-am concentrat pe răspunsul la nevoile de protecție civilă ale refugiaților. De la începutul conflictului, au sosit peste 2,4 milioane de refugiați, dintre care peste 80.000 au rămas [în România], jumătate dintre ei fiind copii. Principala noastră preocupare a fost să asigurăm protecția cetățeniei și a frontierelor atât ale UE, cât și ale României. Pentru că România gestionează cea mai lungă frontieră din UE, de peste 2 700 de kilometri, și o gestionează în siguranță. Desigur, aceste declarații iresponsabile ale lui Putin [amenințarea nucleară și mobilizarea militară a populației] provoacă îngrijorare în România, care va continua să acționeze cu responsabilitate în cazul unui nou val umanitar și să gestioneze în siguranță frontiera UE.

Vă așteptați să vină și cetățeni ruși care nu vor să fie recrutați?

România este pregătită să asigure protecție pentru toți cetățenii care fug din calea războiului. Ne confruntăm în acest moment cu cea mai mare criză de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, iar acest lucru are consecințe majore, în primul rând din cauza crizei umanitare, și suntem conștienți că va trebui să gestionăm toate provocările pe care aceasta le provoacă.


Bode: "România este pregătită să asigure protecția oricărui cetățean care fuge de război"

 

În România există o bază militară de antrenament a NATO, iar la summitul de la Madrid, președintele Klaus Iohannis a cerut consolidarea acesteia. A răspuns Alianța Atlantică la această solicitare?

Da, așa este. De altfel, este foarte bine că acest lucru s-a întâmplat și aș dori să le mulțumesc aliaților din NATO și, pe de altă parte, Spaniei, pentru că și-a onorat angajamentul luat la summitul în care o temă centrală a fost criza provocată de acest conflict.

În Spania trăiesc peste un milion de români, care reprezintă cea mai mare comunitate de imigranți. Ați comunicat ministrului spaniol orice îngrijorare sau plângere a acestora?


Există o problemă care este recurentă și pentru care am solicitat sprijinul omologului meu, și anume cea a dublei naționalități. Deși nu este de competența Ministerului de Interne, apreciez răspunsul domnului ministru, pentru că mi-a promis că va transmite această solicitare Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Externe, mai ales în ceea ce privește a doua generație de români, cei care s-au născut aici. Dintre cei un milion de spanioli, 100.000 s-au născut aici și ar fi un motiv de satisfacție pentru ei, pe de o parte, să își poată păstra identitatea națională și să nu se limiteze la poziții importante.

I-ați cerut ministrului Grande-Marlaska vreun fel de colaborare?

Există o colaborare excelentă între poliția română și spaniolă și Guardia Civil în probleme de interes comun, cum ar fi lupta împotriva criminalității. De asemenea, pe agenda externă, unde nu putea fi omisă problema emigrației. Vorbim despre gestionarea fluxurilor migratorii în cel mai bun mod posibil la două niveluri. În primul rând, din Ucraina și solicitarea de permise de ședere temporară în statele noastre, care în România au fost în număr de 80.000, iar în Spania, 140.000. Iar pe de altă parte, gestionarea migrației din țările care eliberau deja permise înainte de acest conflict.

Înțeleg presiunea pe care o suportă Spania la frontierele sale, din cauza proximității sale cu Africa, și am reafirmat angajamentul nostru de a primi migranți prin intermediul mecanismelor europene din care facem parte. Omologul meu [Grande-Marlaska] a fost încântat de această propunere și am vorbit și despre faptul că România se află pe ruta de migrație a restului Balcanilor, cu migranți care vin din Siria sau Turcia, trecând prin Grecia, Bulgaria sau Serbia pentru a ajunge în Occident. Sunt convins că împreună putem gestiona acest fenomen într-un mod din ce în ce mai coerent. Nu este o coincidență faptul că ceea ce face Rusia prin blocarea sosirii cerealelor din Africa provoacă o criză alimentară care, la rândul său, duce la o criză a migrației.

Bode: "Așteptăm intrarea României în spațiul Schengen al UE în acest semestru. Sprijinul Spaniei este total"

 

Cum se angajează România să lucreze la sursă pentru a împiedica mafiile să facă trafic de persoane, în special de femei?


Cooperarea polițienească este foarte fructuoasă în lupta împotriva infracțiunilor de toate felurile, fie că este vorba de trafic de persoane, trafic de droguri, jafuri, trafic de mașini second-hand. Există exemple care au funcționat foarte bine. Am reușit recent să destructurăm o rețea care jefuia bancomate și făcea trafic de vehicule și de persoane.

Colaborarea a adus rezultate tangibile. Vrem să continuăm pe această linie și un element care contribuie este faptul că poliția română a fost trimisă aici, în Spania. Acest lucru va fi întărit și vom trimite mai mulți pentru a face echipe mixte. La nivel de experți avem un dialog excelent, pentru că problema este că metodele asociațiilor criminale se modernizează și suntem obligați să găsim resurse și mijloace pentru a fi mereu cu un pas înainte. Suntem hotărâți să facem și mai bine.

Care sunt planurile dumneavoastră pentru aderarea României la spațiul Schengen?


Aderarea la Schengen este o prioritate pentru România. Aceasta aplică acquis-ul Schengen [normele UE] din 2011, iar ultimul pas pentru a adera este o decizie a Consiliului UE, care trebuie să fie luată în unanimitate. Ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple sub președinția cehă [în acest semestru], pentru că România contribuie deja la eforturile coordonate ale arhitecturii de securitate a UE fără a avea beneficiile pe care ar trebui să le aibă.

A sosit momentul să recunoaștem rolul pe care îl jucăm în arhitectura de securitate a UE. Aș dori să mulțumesc Spaniei pentru că ne sprijină în continuare pe deplin, cu un angajament deplin față de membrii noștri. Este firesc să avem calitatea de membru, deoarece îndeplinim criteriile de 11 ani, iar eliminarea acestor controale interne aduce beneficii nu doar cetățenilor României, ci tuturor cetățenilor UE, și va permite ca resursele de la frontieră să fie folosite mai eficient.

 

-----------------------------------------

Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp, atunci când apare o nouă știre de interes EXCLUSIV pentru românii din SPANIA, puteți intra pe grupul de WhatsApp al cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următorul link:

-> https://chat.whatsapp.com/GS0fhMGHpuhLxn63v90nS4 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News

WhatsApp
Top cele mai citite știri
Crossuri parteneri
Internațional Vezi toate articolele
pixel