Cristina Muñoz este co-director al Planului Național de combatere a Rezistenței la Antibiotice, inițiativa Spaniei de a încerca să reducă una dintre cele mai mari amenințări la adresa umanității, informează Știrile PRO TV. Medicamentele antibacteriene nu își mai fac efectul, cu o viteză accelerată acum de consumul excesiv și incorect în timpul pandemiei. Omul de știință ne invită să ne imaginăm viața de zi cu zi fără antibiotice, o lume înfricoșătoare în care orice infecție ar putea fi letală. Fără cezariene, fără transplanturi de organe, fără operații de menisc, fără înlocuiri de șold.

„Ar fi un pas înapoi în ceea ce privește progresele medicale cu aproape 100 de ani”, avertizează Muñoz. „Se întâmplau lucruri la care noi nici nu ne gândeam, cum ar fi un copil care cade, își taie genunchiul, îl duci la spital și doctorul îți spune că nu mai e nimic de făcut, că îi pare foarte rău„, explică ea. Unele boli bacteriene – cum ar fi pneumonia, tuberculoza, gonoreea și salmoneloza – sunt deja în criză de tratamente eficiente. Chimioterapia, care favorizează infecțiile microbiene la pacienții cu cancer prin scăderea apărării acestora, ar fi, de asemenea, o procedură cu risc ridicat în absența antibioticelor.

„Cele 10 milioane de decese s-ar putea să apară în 2040 sau 2030″

Microbiologul Bruno González Zorn avertizează că virusul Covid a agravat pandemia tăcută a superbacteriilor.

„Cele 10 milioane de decese s-ar putea să nu mai apară în 2050, ci în 2040 sau 2030″, avertizează el.

Bacteriile se înmulțesc la fiecare 20 de minute și uneori suferă mutații care se întâmplă să fie un scut împotriva unui antibiotic. Și cel mai îngrijorător lucru este că acestea pot transmite aceste noi gene de rezistență altor bacterii din apropiere, chiar și din alte familii. „Este ca și cum aș învăța limba germană și ți-aș transmite această abilitate”, explică González Zorn, profesor la Facultatea de Medicină Veterinară de la Universitatea Complutense din Madrid. Cu cât se folosesc mai multe antibiotice, cu atât mai multe bacterii evoluează pentru a le rezista.

Autoritățile europene estimează că superbacteriile ucid deja 33.000 de persoane pe continent în fiecare an.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News