Prezentăm integral interviul publicat pe cristoiublog.ro și citat de Mediafax: 

Reporter: Domnule Prof. Alberto Zangrillo, voi începe cu cîteva întrebări ale admiratorilor dumneavoastră din România, unele sînt chiar tehnice. Care este rata de virulenţă a coronaviruşilor, de exemplu, SARS.COV-2?

Prof.Alberto Zangrillo: Noi nu putem să ne exprimăm in termeni precişi din punct de vedere numeric. Ceea ce am văzut din studii epidemiologice, din observaţii clinice, dar mai ales din observaţii virusologice de laborator, pentru că observaţia virusologică este făcută practic in vitro, caracterizează SARS COV-2 în acest mod: este un virus extrem de contagios, deci RP este extrem de influenţat de capacitatea acestui virus de a fi contagios. De fapt, este ceea ce se întîmplă în toată lumea şi în Italia unde vedem şi am spus-o şi eu, trebuie să învăţăm să convieţuim cu el.

În afară de această caracteristică de contagiozitate trebuie să o vedem şi pe cea de letalitate, capacitatea acestui virus mai ales cînd e în „forţe” de a provoca moartea populaţiei infectate şi este de 10 ori mai mare decît forţa unui virus normal gripal, dar inferior altor viruşi SARS Covid din trecut şi care au fost mai puţin contagioşi. Deci, este un virus insidios despre care cunoaştem încă puţine caracteristici şi pînă acum, nimeni nu a reuşit să îi facă secvenţierea din punct de vedere al genomei mutaţiilor în care se prezumă că ar fi alteraţii ale caracteristicilor aşa ziselor spy de suprafaţă. Dar putem spune că în afara acestor caracteristici generale pe care le cunoaştem cam toţi în materie, ne impun prudenţă şi alertă, pentru că cunoaştem doar jumătate din cât ar trebui să ştim să putem sta liniştiţi. Toate astea într-un context în care sperăm să nu se reîntoarcă Covid-19 cu aceeaşi virulenţă cum l-am cunoscut noi în Italia de la jumătatea lunii martie şi pînă la jumătatea lunii aprilie. Sper că am fost destul de explicit!

Reporter: În aceste ore în Italia se vorbeşte despre prelungirea stării de urgenţă pînă în decembrie, sînteţi de acord? E necesar?

A.Z.: Eu cred şi am afirmat mereu că poporul italian este foarte respectuos de reguli, evident cu unele excepţii, un popor care a răspuns în mod prompt la prima chemare la lockdown – ca primul popor din Europa Occidentală. Amintim că Italia a fost din 8 martie, primul popor european care a declarat zona roşie pe întreg teritoriu naţional.

Am stat în lockdown timp de aproape două luni, lockdown a servit, nu am negat niciodată şi a fost foarte important pentru că, noi italienii sîntem „Cula della civilta” – Leagănul civilizaţiei, deci obiectivul nostru este „Binele”. Cred că a determina „ex-ante” un stat de emergenţă atît de prelungit care să nu fie impus de rezultanţe de ordin sanitar nu îl văd util. În schimb, trebuie să impunem cetăţenilor italieni bunul simţ: respectul pentru ei înşişi, pentru ceilalţi, măsurile de distanţiere şi măsurile de igienă personală care au demonstrat a fi esenţiale în reducerea contaminărilor. Deci pentru reducerea virulenţei virusului.

Reporter: În România este acum o dezbatere virulentă privind carantina şi izolarea. Guvernul a făcut o lege prin care se restrîng drepturile cetăţenilor: internarea forţată a suspecţilor, confiscarea obiectelor contaminate şi plasarea copiilor din familie în grija statului. Se poate citi şi în Le Monde despre o adevărată dictatură sanitară. Ce părere aveţi? Ne puteţi spune ceva nu din punct de vedere politic, evident. Vă mulţumesc.

A.Z.: Ceea ce pot spune este că nu este admisibil aşa ceva.

Reporter: Domnule Profesor, circulă voci că virusul circula deja din octombrie în Italia. După părerea dumneavoastră, există urme?

A.Z.: Nu putem exclude posibilitatea ca virusul să fi existat în Italia încă înainte. Trebuie studiat din punct de vedere virusologic şi epidemiologic cu mare atenţie, pentru că toate acestea vor putea conduce la unele reflecţii în viitor, mai ales la necesitatea de a organiza unele sisteme de reţele de date în toată Europa.

Reporter: De ce, în Italia în ultimele 80 de zile se moare doar de Covid-19? De ce, nu s-a făcut o statistică justă a morţilor în perioada de lockdown?

A.Z.: Nimeni nu moare în Italia de Covid-19 de cel puţin 2 luni! Dar lumea continuă să moară de patologii care au fost lăsate în seama sorţii, care au fost ignorate. În aceste momente la Urgenţa din zona metropolitană din Milano este plin de bolnavi cu patologii cronice dar care au fost neîngrijite din cauza urgenţei virusului şi care acum s-au agravat pentru că necesita de intervenţii uneori urgente şi acum e prea tîrziu. Mă refer la infarcturi, la pancreatite, tumori, etc. Deci continuă să se moară, dar nu de Covid.

Reporter: Domnule profesor, ne puteţi explica în ce anume constă polemica dintre dumneavoastră şi unii colegi de breaslă? Păreţi de acord în substanţă, dar vă certaţi mereu?

A.Z.: Mulţumesc pentru această întrebare şi sper să fiu explicit în răspuns! Este clar că eu sînt expus în mod particular. De ce? Pentru că eu lucrez pentru o mare instituţie spitalicească de nivel internaţional. Adică, cînd iese un ceva de la universitatea mea e ca şi cum ar ieşi de la Oxford sau Harvard. Lucrez în echipă cu virusologi, epidemiologi, infecţiologi, anestezişti, reanimatori intensivişti şi ne ţinem informaţi.

Am încercat mereu echilibru şi cînd vorbesc cu colegii mei din partea cealaltă a lumii care au un alt punct de vedere încerc să aflu despre ce studiază şi ce susţin ei şi lucrul cel mai important este ca atunci iar cînd colegii afirmă ceva, îi întreb: ştii despre ce vorbeşti? Eşti sigur? DA! Aşa că încercăm un punct comun. Eu nu am spus niciodată că virusul nu mai există, ci că noi trebuie să convieţuim cu virusul! Eu nu am spus niciodată că virusul s-a modificat! Eu am spus că virusul nu mai este în stare-din fericire- să producă o boală gravă.

Eu dacă spun: de 2 luni în Lombardia s-a redus excesul de mortalitate datorită virusului SARS COV-2, nu o spun pentru că inventez, ci o spun pentru că cunosc curbele statistice. În Lombardia, de 2 luni, din 20 aprilie, excesul de mortalitate din cauza SARS COV-2 a revenit cel de acum 5 ani. Adică nu este exces de mortalitate datorită lui SARS COV-2!

Dacă de cealaltă parte eu găsesc un virolog care spune: Zangrillo, uite că virusul nu e modificat! Eu îi răspund: Ştiu!

Zangrillo, uite că virusul încă mai există! Eu îi răspund: Ştiu! Dar dacă tu îmi spui: uite că virusul este letal! Eu îi răspund: Da, este potenţial letal, doar că în acest moment, azi 14 iulie, virusul nu este în măsură să producă boli. Dacă tu zilnic îmi spui în ziarul Repubblica online, în Corriere della Sera online că sînt alte 13 cazuri de moarte de Covid-19, atunci eu sun la regiunile respective şi întreb de unde vin aceşti bolnavi şi mi se răspunde că nu au murit de Covid, ci de infarct de miocard, de cancer, de boli neuro degenerative. Dar au murit în spital Covid şi tu pui pe listă mort de Covid deşi nu a murit de Covid! Deci, trebuie vorbit clar! Dacă şi în faţa clarităţii se menţine polemica, nu este problema mea!

Cine este Alberto Zangrillo?

Alberto Zangrillo a terminat Facultatea de Medicină şi Chirurgie la Universitatea din Milano în 1983 şi specializarea în Anestezie şi Reanimare în 1986 urmînd apoi alte specializări în Londra, Barcelona, Monte Carlo, Berlin şi IRCCS Ospedale San Raffaele din Milano.

Este director al Unităţii Operative de Anestezie şi Reanimare Generală la IRCCS Ospedale San Raffaele, director al Unităţii Operative de Anestezie şi Reanimare Cardio Toraco Vasculară la IRCCS Osp. San Raffaele Milano, director al Unităţii Operative de Anestezie şi Reanimare la IRCCS San Raffaele Turro, profesor Ordinar de Anestezie şi Reanimare, prorector pentru activităţile clinice la Univ. Vita-Salute San Raffaele, referent Direcţional Aree Cliniche la IRCCS Ospedale San Raffaele, este autor a peste 800 de publicaţii dintre care 400 în reviste internaţionale (citate de peste 10.000 ori, Hindex 50) printre care studii randomizate în NEJM, JAMA, Circulation şi British Medical Journal şi 40 de cărţi sau capitole de cărţi, visiting professor la Universidad CES, Medellin, Columbia, 2016-2017 şi multe altele.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News