„Pacienții decedați, care au fost autopsiați, după infecția pulmonară cu virusul SARS CoV2 aveau și o suprainfecție bacteriană. Această infecție scade dramatic capacitatea imună a plămânilor și atunci orice bacterie se grefează pe plămâni și apar focare bronhopneumonice. Dar din punctul de vedere al evoluției pneumoniilor virale, cam aceasta este regula”, spune medicul Cristian Stan. 

Mai mult decât atât, acesta spune că pacienții decedați aveau „edem pulmonar foarte hidrofil, multă apă în plămâni, existau tromboze pulmonare aproape în toate stadiile de evoluție ale bolii - vase mici de sânge cu cheaguri. Efectul acestor cheaguri, mai ales în faza incipientă a bolii, este că practic opresc ajungerea sângelui la țesutul pulmonar dependent de cheagul respectiv. Astfel, pe de o parte, se accentuează inflamația locală și pe de altă parte scade oxigenarea sângelui”.

”Pacientul are o scădere a oxigenului în sânge, dar el nu are o lipsă de aer”

„Există niște cazuri particulare în boala COVID-19, așa numitele „hipoxii tacute” sau „hipoxia fericită”, în care pacientul are o scădere a oxigenului în sânge, dar el nu are o lipsă de aer, care ar trebui să apară când scade concentrația de oxigen. Există mai multe teorii. Una din ele spune că dacă nu crește și dioxidul de carbon în sânge, practic centrii cerebrali nu reacționează”, a mai explicat medicul legist.

Cristian Stan a explicat și diferența între coronavirus și restul virozelor. 

„Ideea este că boala COVID-19, din ce am văzut și am citit, se deosebește de celelalte pandemii virale prin câteva caracteristici. Una dintre ele este aceea că nu are evoluție liniară, are o evoluție fie cu căderea bruscă a stării de sănătate, fie în doi timpi, fie o evoluție aparent pozitivă dar cu fenomene de coagulare care determină niște efecte de tip infarct miocardic, cerebral, renal sau alte tipuri de obstrucții vasculare care deteriorează dintr-o dată și neașteptat starea de sănătate. De asta este cumva o boală foarte înșelătoare. După mine, asta este cea mai importantă caracteristică.

Afectare cerebrală, hepatică, encefalită, tulburări neurologice

Există și afectare hepatică, dar nu este atât de frecventă. Există afectare cerebrală, există cazuri de encefalită, encefalopatii care au fost comunicate în revistele internaționale, există tulburări neurologice – pierderea mirosului, pierderea gustului, pierderea echilibrului sau alte tipuri de tulburări neurologice, chiar și psihiatrice, care pot fi explicate prin invadarea creierului de către virus sau pot exista și explicații legate de această obstrucție a vaselor cerebrale mici de către acești trombi care apar în încă din etapele incipiente ale bolii”, a mai spus Cristian Stan.

„Se moare de COVID”

În condițiile în care multe voci susțin în ultima vreme că se exagerează în privința virusului și nu este totul atât de grav precum este prezentat, Cristian Stan a explicat că „se moare de COVID”!

„Infecția e cea care determină ca pacientul să ajungă în statusul de prăbușire a imunității și bineînțeles că toate fenomenele septice ulterioare sau insuficiența multiorganică sau sindromul inflamator sistemic sunt determinate de această infecție virală. E adevărat că marea majoritate poate mor de o insuficiență a organelor, care este mixtă, septică și inflamatorie, dar boala virală este cea care creează premisele acestor complicații. Este evident din punct de vedere științific”, a spus el la Digi24. 

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News