DCSport.ro
21 noi 2024, 17:23
Poți descărca aplicația:
Proiectul BiebRO Biblioteca Românească Olanda s-a născut, probabil ca multe alte lucruri, printr-o „aliniere fericită de astre”, altfel spus „o potrivire de evenimente”, spune Maria Dicieanu.
„Din discuții cu diverși membri ai comunității românești din Amsterdam și împrejurimi, Cătălina Negru, fondatoarea Fundației Rompro Români pentru Români Olanda, constatase deja apariția unei nevoi de a avea o colecție de cărți în limba română. Și de a găsi un loc pentru diversele cărți românești aduse de-a lungul timpului, din România, de membri ai diasporei. Își dorea un loc pentru o bibliotecă românească, însă îi lipsea un spațiu fizic. Întâmplarea a făcut să participe la prezentarea unui proiect al Bibliotecii Publice din Amsterdam (OBA). Proiectul se numea Huis van Alle Talen și presupunea înfințarea, în cadrul bibliotecii, de spații destinate tuturor comunităților de expați din Amsterdam, spații care urmau să găzduiască titluri în limba maternă a acelor comunități. Fără să ezite, Cătălina a realizat că aceasta era fix ocazia pe care o așteptase, momentul în care visul său de a avea o bibliotecă românească publică în Olanda era pe cale să se îndeplinească. Fundația Rompro a răspuns deci afirmativ solicitării OBA de a deveni un partener al proiectului Huis van Alle Talen.
În filme s-ar putea spune că “restul e istorie” doar că din momentul în care Fundația a acceptat să întreprindă acest proiect și până în momentul inaugurării, cel în care cărțile s-au găsit fizic la raft, a existat un efort considerabil al unei echipe de voluntari, a existat o acțiune de strângere de fonduri, contacte diverse cu edituri din România, gestionarea unor donații de cărți, numeroase întâlniri cu echipa OBA și multe ore petrecute inventariind cărți. Totul în decurs de câteva luni. Cei de la OBA au rămas chiar impresionați de rapiditatea și entuziasmul echipei, secția românească pentru adulți fiind printre primele 15 secții lansate în proiectul Huis van Alle Talen, iar cea pentru copii chiar printre primele opt”.
Biblioteca Românească Olanda are momentan 300 de cărți pentru adulți și aproximativ 100 de cărți pentru copii, dar Maria Dicieanu susține că planurile sunt mari și doresc să ajungă la mii de cărți pentru românii din Olanda.
„Deși secția românească, alături de toate celelalte secții din cadrul proiectului Huis van Alle Talen, se găsește în sediul central OBA, chiar lângă gara centrală, cărțile au putut fi mereu rezervate și împrumutate în toate cele 27 de sedii ale bibliotecii, răspândite în Amsterdam și împrejurimi. Momentan BiebRO are la raft 300 de cărți pentru adulți și aproximativ 100 de cărți pentru copii. Pe lângă acestea, mai sunt în curs de procesare 250 de cărți pentru adulți și aproximativ 20 de titluri pentru copii. Din păcate nu este suficient să ducem cărțile la OBA, pentru că ele trebuie înregistrate în sistem. Majoritatea cărților pentru adulți, fiind paperback, au nevoie și de întăritură pentru coperți. Din momentul în care le ducem noi la OBA și până ajung la raft, pot trece luni bune. BiebRO este doar una din cele 23 de secții în limbi străine, din cadrul proiectului Huis van Alle Talen. Deci nu putem solicita ca toate resursele să meargă în direcția procesării cărților noastre. Deci planul nostru de a aduna mii de titluri, va avea probabil nevoie de mai mult timp”, a spus pentru StiriDiaspora.ro coordonatoarea Bibliotecii Românești din Olanda.
„Mai mult decât atât bibliotecile din Olanda nu au ca scop adunatul de cărți. În fiecare an, bibliotecile trebuie să scoată 25% din cărțile din colecție, făcând loc noilor apariții. Biblioteca Românească nu are chiar statutul unei biblioteci obișnuite olandeze. Dar chiar și așa, ni s-a spus că după 4 ani de la inaugurare (deci probabil la sfârsit de 2023) urmează o evaluare și o parte din titlurile care nu au avut niciun împrumut în toată această perioadă, vor trebui eliminate din colecție”, a mai adăugat Maria Dicieanu.
Biblioteca Românească Olanda s-a transformat dintr-un loc în care oamenii intră să împrumute cărţi, într-un spaţiu viu unde se organizează evenimente, se ţin cursuri şi ateliere. Când şi cum a început această transformare ne-a povestit Maria Dicieanu pe larg.
„La BiebRO ne bâzâie mereu mintea cu idei. Încă de la inaugurarea din 17 noiembrie 2019 am anunțat două cluburi de lectură, unul pentru copii, celălalt pentru adulți. Ulterior clubul pentru copii s-a transformat în Atelierul BiebROțeilor, iar pentru cel pentru adulți am optat pentru o colaborare regulată cu Clubul Părinților pre(a)ocupați de lectură. Asta pentru că a venit și Corona peste noi și ne-a alterat planurile, dar și pentru că simțim că este încă dificil să organizăm cluburi de lectură pentru adulții români din Olanda. Mulți diasporeni români jonglează cu trei limbi (engleză, neerlandeză și română) și adeseori nu au timp să citească o carte în limba română pe lună. Deci am preferat să ne alipim unei inițiative deja existente. Pe lângă aceste cluburi avem avem o serie de alte inițiative de promovare a cărților. De la întâlniri regulate live pe Facebook până la discuții cu autori, lansări de carte, cluburi și ateliere de lectură.
Avem niște pachete de cărți pe care le trimitem prin diverse orașe prin intermediul unor bibliotecari voluntari. Încurajăm copiii să facă reviewuri și booktrailere. Am avut inclusiv un atelier în care am invitat copiii să vină să picteze o velă de barcă la bibliotecă, sub coordonarea artistului Ștefan Postol. Cărțile ne inspiră, cărțile ne stimulează, cărțile ne apropie. Și vom continua să credem în puterea lor. Și aș vrea să menționez și să mulțumesc pe această cale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni care a co-finanțat proiectul Biblioteca Românească Olanda în anii 2020, 2021 și 2022. Mulțumirile nu sunt numai pentru că în anul 2020 ne-au ajutat să ne completăm colecția. Ci mai ales pentru că în anii 2021 și 2022 au înțeles că nevoile unei biblioteci în ziua de azi, depășesc achiziția de cărți. Și ne-au susținut demersurile”.
Maria Dicieanu spune că românii din Olanda au primit foarte bine atelierele de lectură pentru copii și întâlnirile cu autori. Recunoaște că este un efort din partea părinților, însă știe că acest efort reprezintă un câștig pentru viitor.
„Întâlnirile cu autori și atelierele de lectură pentru copii au fost mereu extrem de bine primite de comunitate. Ambițioasă cum sunt, mă uit adeseori la numere și mă gândesc că la câte zeci de mii de români sunt în Olanda, nu ajungem la suficientă lume. Dar îmi dau seama că uit că orice familie de români care trăiește în Olanda investește foarte mult și în integrare, în înțelegerea sistemului olandez, învățarea limbii (care nu e deloc ușoară, eu însămi nu vorbesc fluent neerlandeză printre altele pentru că și citesc foarte puțin în această limbă).
Deci să duci un copil (care deja trage să recupereze) și la ateliere săptămânale de lectură și la o școală românească de weekend și la evenimente în limba română, este chiar un efort. Deci fiecare persoană care ajunge la măcar una din aceste activități este un mare mare câștig. Dar pe lângă asta, întâlnirile noastre de la OBA pentru copii cel puțin, au fost un real succes, având chiar mai mulți participanți decât media participanților la un eveniment olandez în bibliotecă, pentru aceeași categorie de vârstă”.
Atelierul BiebROțeilor este un atelier gratuit la Biblioteca Românească Olanda care oferă tuturor copiilor români ocazia să intre în contact cu povești în limba română și să se distreze.
„Atelierul BiebROțeilor a evoluat dintr-un club de lectură pentru copii pe care, așa cum am spus mai sus, l-am gândit încă de la lansarea Bibliotecii. Inițial am vrut să facem întâlniri fizice. Apoi a venit Covid-19 și ne-am mutat în online, am văzut că putem ajunge la mai multe persoane din locuri diferite, dar ne-a fost un pic greu să fidelizăm participanții. Ni se întâmpla să avem întâlniri la care să vină multă lume, și apoi săptămâna următoare veneau foarte puțini și apoi iar multă lume. Așa că la începutul anului 2022 am făcut o evaluare împreună cu părinții care participaseră la cluburile de lectură și am încercat să introducem elemente care ne-au fost sugerate că lipsesc. În plus am invitat ca moderator un pedagog de la Școala Românească Amsterdam și am corelat lecturile cu temele abordate în atelierele școlii. Și toate aceste lucruri ne-au adus un număr mai regulat de participanți. La final de an mai facem o evaluare și vedem ce putem îmbunătăți pentru 2023! În fond și asta contribuie la o "bibliotecă vie" - posibilitatea de a integra feedbackul participanților”, a spus Maria Dicieanu.
Biblioteca Românească Olanda are bibliotecari voluntari prin mai multe orașe, iar românii pot împrumuta cărți în limba română de la aceștia. Practic, vine biblioteca la tine.
„BiebRO pe Roți a fost un proiect care m-a surprins de la început pentru că nu mă așteptam ca atâția oameni să-mi scrie că vor să fie bibliotecari voluntari. Faptul că rulăm cărți între minim 10 voluntari (am avut o perioadă chiar și 13) este deja un mare câștig. Acum, o parte din ei nu au propria comunitate, deci cărțile lor nu ajung încă la foarte mulți alți conaționali. Dar comunitățile nu cresc peste noapte. Iar când vine vorba de cărți, știm cu toții că prin lecturi plantăm semințe de ale căror roade ne bucurăm peste ani.
Deci e un proiect care mai are nevoie de timp. Din nou însă, trebuie să ne gândim că sunt atâtea cărți care zac ani pe rafturi, nedeschise de nimeni. Cărțile din BiebRO pe Roți circulă. Ajung la niște oameni care le citesc și care se bucură de ele. Este pur și simplu wow și le mulțumesc tuturor bibliotecarilor voluntari, care sunt în primul rând cititori pasionați, și care își dedică timp acestui proiect”, susține Maria Dicieanu.
Întrebată ce crede că îi mai motivează pe copii să citească în zilele noastre și cum atrage copiii românilor la bibliotecă, Maria Dicieanu nu are răspunsuri concrete, însă consideră că este nevoie de răbdare și să creezi oportunități.
„Dacă are cineva răspunsurile la întrebările acestea, aș vrea și eu să le știu. :) Adevărul este că nu există rețete. Sunt copii care sunt pasionați din fașă de cărți. Eu n-am fost unul dintre ei. Mama s-a chinuit mult să găsească lecturi care să-mi placă. Tata citea cu mine. Evident ambii citeau mult acasă, deci nu mi-a lipsit exemplul personal din partea lor. N-a fost un proces simplu. Dar iată că am ajuns să mă ocup de o bibliotecă în principal pentru că ei nu au renunțat. Nu știi ce o să-i atragă pe copii. Și atunci trebuie să încerci multe și diverse. Un atelier de pictură în bibliotecă, o întâlnire cu un autor, o întâlnire cu un ilustrator, un joc, prezentarea unei reviste... le încerci pe toate și speri că una din activități va da roade și se produce clickul. Important e să nu renunți. Nici măcar atunci când pare că faci degeaba.
Copiilor mei le citeam cărți atunci când erau micuți (1-2 ani). Și mi se părea că citesc la pereți. Vedeam filmulețe cu alți copii care urmăreau atenți, care interacționau cu cărțile. Ai mei, nimic. Până când m-am trezit într-o zi că nu numai că ascultaseră povestea, dar aproape o învățaseră pe de rost. În tot timpul în care eu credeam că vorbesc singură. Cam așa arată procesul pentru mulți copii.
Și atunci pur și simplu este nevoie să ai răbdare și să creezi oportunități. Astăzi la un atelier, mâine la o discuție, peste două zile împrumuți o carte din care citești împreună cu copiii. Și la un moment dat vin ele și rezultatele... Adulții care trec pragul bibliotecii sunt adeseori părinți. Și aici este vorba de un proces pentru că pe termen lung ne dorim să avem și un public constant de adulți indiferent dacă au copii sau nu. Ce este problematic la adulți este că, spre deosebire de copii, abonamentul lor nu este gratuit. În baza abonamentului desigur ei pot împrumuta cărți din toate secțiunile OBA, nu doar cărți în limba română. Dar dacă nu ai suficient timp să citești cât să acoperi costurile anuale ale abonamentului, atunci este destul de improbabil că vei investi într-unul”, ne-a mai spus Maria Dicieanu.
Coordonatoarea Bibliotecii Românești din Olanda susține că încă sunt familii de români în Olanda care investesc în păstrarea limbii române în vocabularul copiilor lor și pentru asta „suntem datori să le ușurăm procesul prin orice metodă ne stă la dispoziție”. Întrebată fiind cât de frecvent se mai păstrează limba română printre părinții români plecați în străinătate, Maria Dicieanu ne-a răspuns: „Contează nivelul de limbă. Nu este, de exemplu, o garanție faptul că vorbești română acasă, că are copilul un vocabular bogat. Uneori, faptul că el petrece niște ore cu un pedagog sau că îi citești, pot compensa faptul că nu vorbește acasă exclusiv română. Sunt familii unde acasă se vorbește doar română și cu toate astea nivelul limbii române al copiilor este mult mai redus față de o familie mixtă al căror copil nu vorbește acasă doar româna, dar participă la Școala Românească Amsterdam săptămânal și i se citește regulat. Atâta vreme cât lipsesc niște evaluări standard, nu putem face estimări și trage concluzii. Important însă este că există încă familii care investesc în păstrarea limbii române în vocabularul copiilor lor. Și atâta vreme cât aceste familii există, suntem datori să le ușurăm procesul prin orice metodă ne stă la dispoziție”.
„Aș vrea să încurajez orice tânăr care are un procent oricât de mic de România în el, să exploreze acest bagaj cultural. Nu o să vorbească poate limba română frecvent sau corect 100%. Dar o să se înțeleagă mai bine. O să-și înteleagă familia din România mai bine. Și poate părinții, poate bunicii. E important să știm de unde venim. Într-o lume atât de deschisă la ideea de diversitate, faptul că ești altfel nu mai reprezintă o problemă ci adeseori un plus. Mă uit la copiii mei. Știu română și sunt convinsă că asta îi va ajuta să învățe ușor și franceză, italiană sau spaniolă. Știu neerlandeză ceea ce le va înlesni învățarea limbii germane sau altor limbi nordice. Ne aud pe mine și pe soțul meu vorbind în engleză (pe care o învață de mici la școală). Au o deschidere lingvistică fascinantă și se vede deja cât de ușor învață cuvinte în alte limbi străine. În plus, expunerea la diferențe culturale ne deschide spre empatie. Înțelegem că lucrurile nu sunt doar așa cum le vedem în Olanda, ci și cum le văd în vacanțe în România. Nu știu câți tineri vor ajunge să reprezinte România și interesele românești. Dar cu siguranță au șanse mai mari să facă lucrul ăsta dacă păstrează o legătură culturală cu România. Și spre asta ar trebui să țintim. Să le creăm cât mai multe deschideri și posibilități!”, a conchis Maria Dicieanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
