Procesul se află în faza de apel, după ce Tribunalul Bucureşti a respins cererea de intervenţie a lui Liviu Dragnea într-un proces în care PSD solicită judecătorilor aprobarea modificărilor la statutul partidului şi înregistrarea noii conduceri, rezultate în urma congresului din 29 iunie, prin care Viorica Dăncilă a devenit șefa PSD.

În cererea de intervenţie adresată instanţei, Dragnea susține că, având în vedere că cele două angajate DGASPC care au lucrat la PSD Teleorman au comis fapte de fraudă - dosarul angajărilor fictive care i-a și adus lui 3 ani şi şase luni de condamnare şi executare la Rahova -, activitatea organizaţiei judeţene a fost considerată ilicită în perioada 2006-2012, ceea ce duce, potrivit legii, la dizolvarea acesteia.

Dragnea și Dăncilă, același subaltern care le poate aduce probleme

Liviu Dragnea, în prezent închis la Penitenciarul Rahova, a depus în instanță, prin avocat, o cerere de sesizare a Curții de Justiție a UE (CJUE). Conform președintelui completului de judecată, Mihai Andrei Negoescu Gândac, Dragnea dorea să întrebe CJUE dacă constituie sau nu o fraudă a banilor europeni activitatea unui europarlamentar care a angajat un asistent pe plan local, plătit din bani UE, dar care nu a declarat în țară salariul real al asistentului, ci salariul minim.

Dragnea mai spune că la bugetul național nu au ajuns impozitele calculate la salariul real virat de Parlamentul European. Europarlamentarul despre care vorbește Dragnea este Viorica Dăncilă, iar asistentul angajat de aceasta pe vremea când era europarlamentar este Adriana Botorogeanu, cea care apare și în dosarul "Angajărilor fictive", în care Dragnea a fost condamnat.

Judecătorii au respins cererea făcută de Liviu Dragnea în procesul prin care contestă numirea Vioricăi Dăncilă şi a lui Mihai Fifor la conducerea PSD, prin urmare, nu vor fi sesizate Curtea Constituţională a României şi cea de Justiţiei a Uniunii Europene.

[citeste si]