"Succesul nostru este o chestiune de credibilitate pentru Uniunea noastră", a declarat fosta şefă a parchetului anticorupţie din România într-o conferinţă de presă, subliniind că înfiinţarea acestei instanţe a necesitat "mai mult de două decenii de discuţii" şi "negocieri politice dificile".

Una dintre misiunile sale va fi monitorizarea utilizării a miliarde de euro din planul de relansare ce urmează a fi distribuite pentru a ajuta ţările UE să facă faţă consecinţelor crizei sanitare.

Această instanţă supranaţională, al cărei birou central are sediul la Luxemburg, este responsabilă cu anchetarea, dar şi cu urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili pentru infracţiuni care afectează bugetul UE, reprezentând o putere fără precedent.

Aceste infracţiuni se suprapun cu deturnarea fondurilor europene şi corupţia, frauda transfrontalieră în materie de TVA ce implică cel puţin două state membre şi sume de peste 10 milioane de euro, spălarea de bani.

Kovesi: "Un moment istoric pentru UE"

Numai pentru frauda transfrontalieră în materie de TVA, UE evaluează prejudiciul la 30-60 miliarde de euro pe an. Pentru alte infracţiuni, estimările sunt în jur de 500 milioane de euro pe an.

Douăzeci şi două de ţări ale UE participă la această cooperare judiciară consolidată (Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca nu fac parte din ea).

Comisarul european Didier Reynders a îndemnat aceste cinci ţări să se alăture iniţiativei, subliniind că "protecţia bugetului european necesită efortul tuturor statelor membre".

În timp ce Slovenia nu a numit încă un procuror delegat, dna Kövesi a denunţat "lipsa unei cooperări sincere" din partea acestei ţări, asigurând în acelaşi timp că "nimeni nu va împiedica" Parchetul European să lucreze, notează AFP.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News