Comparând datele burselor de energie din UE, rezultatul este răsunător: de la începutul anului, Italia a cheltuit în medie cu 30% mai mult decât Germania, cu 10% mai mult decât Franța, "chinuită" de închiderea centralelor nucleare, și chiar cu 75% mai mult decât vecina Spania, care, de la jumătatea lunii iunie, a găsit calea de a frâna cursa energetică.

Madridul a reușit să scadă prețurile cu ajutorul unui plafon național pentru gazul folosit la producerea de electricitate, datorită izolării sale de sistemul de interconectare energetică al UE. Iar gospodăriile și întreprinderile spaniole au beneficiat în mare măsură. Mecanismul pare că a funcționat.

Italia plătește cea mai scumpă energie electrică din Europa

Nu întâmplător, acesta este exact modelul care a apărut în ultimele săptămâni printre propunerile de plafonare a gazului în UE: un fel de "decuplare", o modalitate de a decupla prețurile energiei produse din surse regenerabile, care sunt mult mai ieftine, de cele ale gazului, care se află acum sub atacul constant al speculațiilor. 

Italia, aflată în mijlocul sistemului de gazoducte al UE, nu și-a putut stabili un plafon național pentru că ar fi sfârșit prin a ceda beneficiile în străinătate, deoarece cumpărătorii merg acolo unde prețul este cel mai mic. Astfel, Italia, atât de dependentă de exporturi și cu jumătate din energia electrică produsă din gaz, continuă să fie ostatică a creșterilor de pe piața Ttf din Amsterdam. 

De când a izbucnit criza energetică, acesta a devenit o "gaură neagră" de miliarde de euro pentru Italia (factura energetică de 87 de miliarde de euro de dinaintea pandemiei a crescut cu încă 110 miliarde de euro), pe care familiile și întreprinderile o plătesc de mai bine de un an, în ciuda celor aproape 60 de miliarde de euro puse în aplicare de guvernul Draghi pentru a combate factura energetică ridicată. 

În 2019, precizează site-ul Gme, erau doar 15 euro pe megawatt-oră care distanța Italia de Germania (52, respectiv 37 de euro), 13 diferența cu Franța și mai puțin de 5 euro cea cu Spania.

Multe s-au schimbat de atunci. După un an de prețuri enorme, determinate de gaz, Roma este nevoită să lungească ecartul față de Berlin la aproape 77 de euro, de cinci ori mai mult pe baza prețului mediu actualizat până în prezent (322 de euro pe megawatt oră pentru Italia, în ciuda scăderii din ultimele săptămâni), potrivit platformei Energy Live. În cazul Madridului, diferența ajunge la 138 de euro pe megawatt-oră.

Parisul, pe de altă parte, plătește cu doar 28 de euro mai puțin decât Italia. În luna august, în zilele în care în toată Europa se înregistrau maxime istorice, prețurile en-gros ale energiei electrice în Franța pentru 2023 au ajuns la peste 1.000 de euro pe megawatt-oră (în timp ce Italia plătea puțin peste 700 de euro). 

Diferențele profunde de prețuri determină însă o altă diferență mare între diferitele țări europene 

Între secete și oprirea a aproximativ jumătate din centralele electrice, Parisul a capitulat și el. Dar pentru gospodării și întreprinderi, creșterea prețului energiei electrice și a gazului nu poate depăși 4%, conform deciziei guvernului francez de la începutul anului care a confirmat schema de ajutor și în 2023.  

Până în prezent, Parisul a pus pe masă aproximativ 45 de miliarde de euro pentru a atenua criza energetică și a minimiza impactul asupra gospodăriilor. Asta în timp ce Spania a cheltuit mai puțin de 30 de miliarde de euro și poate oferi pe piața sa internă cele mai mici prețuri din Europa, alături de Portugalia și Polonia.

Germania, după cum se știe, tocmai și-a anunțat un maxi-plan de 200 de miliarde, care se va adăuga la cele aproximativ 60 de miliarde cheltuite. Pentru început, statul german va plăti în decembrie factura lunară la gaz pentru toate gospodăriile și întreprinderile mici și mijlocii, în conformitate cu o plafonare graduală în două etape a prețurilor la energie recomandată de guvern.

Apoi, în 2023, statul va acoperi 80% din consumul de gaze de peste 12 euro pe an, față de 20-30 de cenți pe kilowatt, cât este în prezent, pentru clienții privați și întreprinderile mici și mijlocii.

Măsuri posibile: Președintele propune prețuri plafonate până la un anumit nivel de consum

Aceasta înseamnă că se confruntă cu prețuri mai mici decât Italia, cu o putere de foc foarte diferită. Pentru companiile italiene, care au văzut că ponderea energiei în costurile de producție s-a dublat cu până la 10%, acest lucru devine inacceptabil. Este ca și cum ar fi început o nouă rundă cu cărți "măsluite" în jocul competitivității întreprinderilor europene.

Din acest motiv, președintele Confindustria, Carlo Bonomi, a cerut "40-50 de miliarde" pentru a securiza economia. Acesta poate fi găsit în trilioane și mai mult de cheltuieli publice, a spus el: "Reconfigurarea a 4-5% din total poate fi făcută și trebuie făcută. Totuși, în cazul în care nu va exista un răspuns european, a insistat Bonomi, avem nevoie de deficite suplimentare pentru a salva întreprinderile. Este o chestiune de securitate națională", conform Il Messaggero.

Președintele propune prețuri plafonate până la un anumit nivel de consum. Speranța este că, în primul rând, Germania va înțelege că o încetinire a PIB-ului în Italia sau într-o parte a Europei nu este în interesul nimănui. Deschiderea Berlinului față de un fond european, pe modelul Sure pandemic, deschide o importantă portiță în pragul unei ierni dificile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News