În proiectul său de buget pentru 2023, guvernul propusese modificarea sistemului actual, în care vânzătorii riscă amenzi dacă refuză să accepte plățile cu cardul, spunând că nu vor fi impuse penalități pentru tranzacțiile sub 60 de euro (63,5 dolari).
Măsura a atras critici din partea Comisiei Europene, care a spus că nu este în concordanță cu recomandările anterioare ale UE adresate Italiei pentru a stimula respectarea obligațiilor fiscale, iar Giorgetti a declarat duminică târziu în parlament că guvernul a dat înapoi.
"Intenționăm să eliminăm măsura privind punctele de vânzare", a declarat acesta în mărturia privind bugetul, adăugând că ar putea fi introduse un fel de măsuri compensatorii pentru a-i ajuta pe comercianți să plătească comisioanele aferente tranzacțiilor cu cardul.
"Sper că va exista o reflecție suplimentară la nivel european", a adăugat el.
Acțiunile companiei italiene Nexi (NEXII.MI), cea mai mare firmă de procesare a plăților din Europa, au crescut luni cu până la 5% după anunțul Romei.
Banca Italiei a avertizat luna aceasta guvernul că reducerea restricțiilor de reglementare privind utilizarea numerarului ar alimenta economia subterană a Italiei, într-o țară în care în fiecare an se evită plata a aproximativ 100 de miliarde de euro în taxe și contribuții sociale.
Amenzile actuale pentru comercianții cu amănuntul, care se ridică la 30 de euro plus 4% din valoarea tranzacției, au fost una dintre condițiile pentru obținerea unei tranșe de 21 de miliarde de euro din fondurile UE pentru redresare post-COVID pe care Roma le-a obținut în prima jumătate a acestui an.
În ciuda ultimelor evoluții, premierul Giorgia Meloni, care a preluat funcția în octombrie, continuă să fie mai îngăduitoare față de utilizarea numerarului decât predecesorii săi.
Primul ei buget, care trebuie aprobat de parlament până la sfârșitul anului, ridică limita plăților în numerar la 5.000 de euro începând de anul viitor, față de plafonul anterior de 1.000 de euro.
Proiectul de buget include, de asemenea, mai multe amnistii fiscale care permit oamenilor să recupereze plățile neefectuate prin reducerea penalităților.
În planul său național de redresare, Italia a promis Comisiei Europene că va reduce așa-numitul "decalaj fiscal" - diferența dintre obligațiile fiscale potențiale și valoarea impozitelor plătite - la 15,7% până în 2024, de la 18,5% în 2019, ceea ce presupune recuperarea a aproximativ 7-8 miliarde de euro din impozitele eludate.
Printre o serie de amendamente prezentate de Giorgetti, guvernul a reînnoit și o măsură care a fost în vigoare în 2012 pentru a le oferi debitorilor dreptul de a converti creditele ipotecare în valoare de până la 200.000 de euro de la rate variabile la rate fixe.
Alte modificări consolidează stimulentele fiscale pentru a încuraja angajările cu contracte pe durată nedeterminată și limitează și mai mult o schemă de reducere a sărăciei "salariul cetățenilor" pentru șomeri, introdusă în 2019.
Anul viitor, persoanele apte de muncă aflate în vârstă de muncă vor putea beneficia de această indemnizație timp de maximum doar șapte luni, în loc de opt, așa cum era prevăzut în proiectul de buget inițial, înainte de abolirea schemei în forma sa actuală de la începutul anului 2024, conform Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News