O nouă reformă a pensiilor va fi oficializată în 2023, și aplicată începând din 2024. Acest lucru a fost confirmat de ministrul Muncii, Marina Calderone, care a anunțat o primă discuție cu sindicatele pe 19 ianuarie.
Unul dintre obiectivele principale a fost "închiderea sezonului de forme experimentale de acces la pensii" pentru a "identifica accesul la pensii mai compatibile cu nevoile personale și de sănătate ale lucrătorului și, în același timp, de rotație generațională a angajatorilor, evitând anagrafice periculoase 'scaloni'", explicase ministrul.
Între timp, pârghia care permite ieșirea la pensie cu 41 de ani de contribuții plătite și 62 de ani de vârstă de pensionare va fi în vigoare până în 2023. Alocația nu se va cumula cu alte venituri din muncă și va avea un plafon (nu mai mult de cinci ori mai mare decât minimul, adică aproximativ 2 600 EUR brut). Apoi, la împlinirea vârstei de pensionare, adică 67 de ani, suma va fi integrală. Cei care nu profită de avansul de pensie pot beneficia de "bonusul Maroni" prin renunțarea la toate contribuțiile datorate de angajator, care vor ajunge direct în plicul de salariu, fără a contribui însă la calcularea pensiei finale.
Cu acest "petic", guvernul are, prin urmare, 12 luni la dispoziție pentru a se întâlni cu partenerii sociali și pentru a pune în aplicare o reformă care va revizui definitiv flexibilitatea la plecare și, poate, va deveni structurală. O performanță care, până acum, nu a fost realizată de nimeni.
Dar cum intenționează guvernul să facă această reformă și cum speră să structureze ieșirea timpurie din lumea muncii? Potrivit subsecretarului pentru Economie, Federico Freni, intervievat de Il Messaggero, alegerea executivului "este clară", viitorul este spre zero limite de vârstă și ieșirea din câmpul muncii cu 41 de ani de cotizare.
Pe scurt, Cota 41, atât de dragă lui Salvini, va deveni structurală, fără a fi legată de o limită de vârstă, așa cum a fost cazul în această manevră, pentru că 'Cota 41 este o metodă, nu o pată', asigură Freni. Dar cât de mult ar costa? Cota 41, conform primelor simulări făcute în noiembrie anul trecut, dacă ar fi adoptată începând cu 2024, ar costa numai în primii doi ani aproximativ 3 miliarde de euro.
Vârsta de pensionare anticipată rămâne la 60 de ani și 35 de ani de contribuție, dar vârsta de pensionare anticipată poate fi redusă cu un an pentru fiecare copil și până la maximum doi ani. Cu toate acestea, măsura este prevăzută doar pentru trei categorii de lucrătoare: îngrijitoarele, persoanele cu handicap de cel puțin 74% și cele concediate sau angajate ale companiilor aflate în criză.
Nu e cu mult mai bine, cel puțin în opinia sindicatelor, nici măcar pe partea de revalorizare a pensiilor, a căror tăiere continuă să fie judecată ca fiind grea: 3,5 miliarde mai puțin doar în 2023, 17 miliarde mai puțin în trei ani. Remodelarea procentului de revalorizare, care crește de la 80% la 85% pensiile între 4 și 5 ori mai mari decât tratamentul minim, este, potrivit secretarului confederal al CGIL, Christian Ferrari, "nesemnificativă: 8 euro pe lună în plus brut în medie. Iar procentul pentru veniturile din pensii de peste 5 ori mai mari decât tratamentul minim este tot cu 3% mai mic".
Vorbim, insistă Ferrari, "nu despre pensiile celor bogați, așa cum a afirmat premierul, ci despre cecurile funcționarilor și muncitorilor specializați care au lucrat și au plătit contribuții timp de 40 de ani și mai mult". Prin urmare, hotărârea CGIL "este radical negativă. Nu există nicio promisiune electorală respectată în aceste alegeri', conchide Ferrari. În privința pensiilor, se fac bani și nimic mai mult, lăsând fără răspuns femeile, tinerii, muncitorii timpurii și cei care fac munci grele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News