Statele Uniunii Europene, de la Marea Baltică, în nord, până la Marea Adriatică, în sud, au schițat măsuri pentru a face față unei crize de aprovizionare, după ce invazia Rusiei în Ucraina a plasat energia în centrul unei bătălii economice între Moscova și Occident.

UE se baza pe Rusia pentru 40% din necesarul său de gaze înainte de război - ajungând până la 55% în cazul Germaniei - lăsând un gol imens de umplut pe o piață globală a gazelor, scrie Reuters.

Ca răspuns, unele țări au anulat temporar planurile de închidere a centralelor electrice pe cărbune.

Prețurile globale la gaze au crescut vertiginos, ceea ce a dus la o inflație și mai mare și a creat probleme mai mari pentru factorii de decizie politică care încearcă să tragă Europa înapoi de pe marginea unei prăpăstii economice.

Asociația industrială germană BDI și-a redus marți prognoza de creștere economică pentru 2022 la 1,5%, revizuind-o în scădere de la 3,5% cât se aștepta înainte de război. Aceasta a declarat că o oprire a livrărilor de gaz rusesc ar face inevitabilă recesiunea.

Gazul rusesc este în continuare pompat prin Ucraina, dar la o rată redusă, iar conducta Nord Stream 1 pe sub Marea Baltică, o rută vitală de aprovizionare a Germaniei, funcționează la o capacitate de doar 40%, ceea ce, potrivit Moscovei, se datorează faptului că sancțiunile occidentale împiedică reparațiile. Europa spune că acesta este un pretext pentru a reduce fluxurile.

Încetinirea a îngreunat eforturile Europei de a umple din nou instalațiile de stocare, care sunt acum pline în proporție de 55%, pentru a îndeplini un obiectiv la nivelul UE de 80% până în octombrie și 90% până în noiembrie, un nivel care ar ajuta blocul să treacă iarna dacă aprovizionarea ar fi perturbată în continuare.

Ministrul italian al tranziției ecologice, Roberto Cingolani, a declarat că Italia trebuie să își accelereze eforturile de reumplere, iar Roma trebuie să analizeze modul în care să ajute companiile să finanțeze achizițiile de gaze pentru depozitare.

O sursă guvernamentală italiană a declarat că o garanție de stat este o opțiune potențială pentru a ajuta la reducerea costului de finanțare.

"În prezent, gazul este atât de scump încât operatorii nu pot investi bani în el", a spus Cingolani.

Prețul de referință al gazului pentru Europa se tranzacționa marți în jurul valorii de 126 de euro (133 de dolari) pe megawatt oră (MWh), sub vârful din acest an de 335 de euro, dar în continuare cu peste 300% mai mare decât în urmă cu un an.

Citește mai departe: UE vrea să interzică vânzarea mașinilor pe benzină și motorină din 2035. Germania refuză planurile

Guvernul german nu va fi de acord cu planurile Uniunii Europene care vizează interzicerea comercializării de noi autoturisme echipate cu motoare pe ardere internă începând din 2035, a declarat marţi ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, transmite Reuters. 

În încercarea de a reduce emisiile poluante cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, Comisia Europeană a propus reducerea cu 100% a emisiilor de CO2 ale noilor autoturisme începând din 2035. Aceasta ar însemna, practic, că începând din 2035 va fi imposibilă comercializarea autoturismelor echipate cu motoare pe ardere internă.

Parlamentarii europeni au sprijinit luna aceasta propunerea Comisiei Europene, înaintea negocierilor cu ţările membre UE cu privire la forma finală a legii.

Luând cuvântul la un eveniment organizat marţi de Asociaţia Federală a Industriei Germane (BDI), Christian Lindner a spus că vor continua să existe nişe pentru automobilele cu motoare pe combustie astfel încât o interdicţie ar fi o greşeală şi de aceea guvernul de la Berlin nu va fi de acord cu această legislaţie europeană.

Christian Lindner, membru al Partidului Liberal Democrat (FDP), care împreună cu social-democraţii şi verzii formează coaliţia guvernamentală de la Berlin, a mai spus că Germania va fi cea mai importantă piaţă pentru vehiculele electrice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News