Prima economie europeană merge cu încetinitorul. Germania a intrat în recesiune tehnică în primul trimestru din 2023, cu o a doua scădere consecutivă a produsului său intern brut (PIB), tras în jos de industria care suferă din cauza unei scăderi a cererii, pe fond de inflaţie şi de creştere a dobânzilor.

Germania, prima economie europeană, a intrat în recesiune

PIB-ul primei economii europene a scăzut cu 0,3% între ianuarie şi martie pe un trimestru, după o scădere de 0,5% între octombrie şi decembrie, în date ajustate cu variabilele de sezon şi de calendar, a arătat institutul Destatis într-un comunicat.

Pe an, indicatorul a scăzut cu 0,5%.

Ţara a intrat deci într-o recesiune tehnică, după două trimestre de scădere consecutive. E o premieră de la pandemia de coronavirus, care a provocat o scădere a PIB în primul şi în al doilea trimestru din 2020.

Scăderea comenzilor industriale

Economia germană părea să reziste mai bine decât se prevedea la început de an, cu efecte stăpânite ale crizei energetice datorită ajutoarelor masive, recurgerii sporite la gazul lichefiat şi începutul scăderii preţurilor gazului.

Dar inflaţia, care rămâne foarte ridicată, peste 7%, a scăzut considerabil cheltuielile de consum private şi publice, ceea ce a afectat această dinamică.

Şi creşterile dobânzii de referinţă de către Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a combate inflaţia încep să aibă efect asupra activităţii, făcând să scadă cererea, potrivit France 24, titrează Rador.

Rezultat: după mai multe luni de creştere, producţia din industria prelucrătoare, centrală în modelul economic german, a reînceput să scadă în martie, scăzând cu 3,4% pe an.

Comenzile industriale au scăzut mult în martie, cu 10,7%, ceva nemaivăzut de la pandemie. Şi exporturile, esenţiale pentru acest sector, au scăzut mult, cu 5,2%.

În ciuda acestei încetiniri, guvernul german se aşteaptă la o relansare progresivă a activităţii în cursul anului, cu o creştere de 0,4% în 2023.

Inflația, foarte ridicată

Economia germană părea să reziste mai bine decât se aştepta la începutul anului, cu efectele crizei energetice contenite datorită ajutoarelor masive, creşterii utilizării gazului lichefiat şi începutului scăderii preţurilor la gaze.

Dar inflaţia, care rămâne foarte ridicată, peste 7%, a redus în cele din urmă considerabil cheltuielile de consum publice şi private, ceea ce a împovărat această dinamică.

Iar majorările ratelor de referinţă efectuate cu forţa de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru combaterea acesteia încep să aibă efect asupra activităţii, prin comprimarea cererii.

Reticenţa mai mare a gospodăriilor de a cumpăra s-a manifestat în mai puţine cheltuieli pentru alimente şi băuturi, îmbrăcăminte şi încălţăminte în primul trimestru al anului 2023 faţă de trimestrul precedent, în timp ce familiile germane au cumpărat mai puţine maşini noi, ceea ce se datorează probabil, în parte, întreruperii subvenţiilor pentru achiziţionarea de hibride plug-in şi reducerea subvenţiilor pentru vehiculele electrice la începutul anului 2023. Cheltuielile guvernamentale pentru consumul final au scăzut şi ele considerabil în primele trei luni ale anului 2023, cu o contracţie de 4,9 % faţă de trimestrul precedent.

Dimpotrivă, biroul subliniază că investiţiile au crescut din trimestrul IV 2022, cu o creştere a formării brute de capital fix în construcţii (+3,9%), parţial datorită vremii bune din primul trimestru al anului 2023, în timp ce capitalul fix brut în formarea în maşini şi echipamente a fost, de asemenea, semnificativ mai mare la începutul anului (+3,2%).

De asemenea, s-au înregistrat şi contribuţii pozitive din comerţul exterior, întrucât, faţă de trimestrul IV 2022, exporturile de bunuri şi servicii au crescut cu 0,4%. În schimb, importurile au scăzut cu 0,9%, datorită, parţial, scăderii importurilor de combustibili minerali, cum ar fi ţiţei şi produse petroliere, precum şi produse chimice, potrivit El Periodico.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News