Însă facturile pentru gazele naturale în lunile următoare sunt de aşteptat să aibă costuri de patru cifre pentru o gospodărie, a subliniat într-un interviu ministru Habeck, potrivit Radio România Actualități.
Taxa pe gaz, aşa-numita Gasumlage, de aproximativ 2,4 cenţi pe kilowatt oră, va fi amânată pentru o perioadă scurtă de timp, după cum a explicat recent ministrul federal al economiei, Robert Habeck, într-un interviu acordat ARD. Plăţile eşalonate corespunzătoare pentru lunile octombrie şi noiembrie 2022 nu vor fi scadente înainte de 31 octombrie 2022, a precizat ministrul.
Potrivit lui, numai la gaze cetăţenii se vor confrunta cu plăţi din patru cifre, aceasta fiind cheltuiala suplimentară pentru o gospodărie medie. Habeck spune însă că există şanse bune ca situaţia să se mai relaxeze începând cu vara anului 2023.
Reamintim că taxa pe gaz este menită să sprijine importatorii care se confruntă cu dificultăţi din cauza reducerii livrărilor de gaze ruseşti şi a preţurilor ridicate de achiziţie. Pentru a-şi îndeplini obligaţiile de aprovizionare, importatorii cumpără gaze la preţuri semnificativ mai mari.
Habeck se teme, de asemenea, de o dublare a preţurilor la electricitate. Totuşi, în dialog cu publicaţia Die Zeit, el s-a declarat optimist în ceea ce priveşte prevenirea acestui salt de preţ la curentul electric. Dacă reuşim să trecem de iarnă, există şanse mari să putem avea o situaţie mai favorabilă în vara şi iarna viitoare, mai spune Habeck. Guvernul are în vedere, între altele, o frânare a preţului energiei electrice, o reducere a taxei pe valoare adăugată, subvenţii pentru costurile de încălzire sau o plată unică de 300 de euro pentru toţi angajaţii, toate acestea menite să reducă povara costurilor explozive la energie pentru populaţie.
Totuşi, potrivit unui sondaj, mai bine de unul din trei adulţi din Germania, 39%, se aşteaptă să nu-şi poată plăti facturile la energie la iarnă sau să facă aceasta cu mari dificultăţi. În special persoanele cu venituri mici şi tinerii sunt îngrijoraţi de facturile la energie, arată sondajul DeutschlandTrend, publicat de ARD.
De altfel, 58% dintre cei cu un venit lunar net mai mic de sub 1.500 de euro se aşteaptă să aibă dificultăţi cu plata facturilor. În rândul gospodăriilor cu un venit net lunar între 1.500 şi 3.500 de euro, cifra este aproape la jumătate, 47%. Potrivit experţilor, în Germania, la dependenţa de gaz din Rusia se adaugă şi faptul că trecerea la sisteme de încălzire regenerative, cum ar fi pompele de căldură, nu este viabilă din punct de vedere economic, în special în clădirile vechi, iar industria este şi rămâne puternic dependentă de gazele naturale.
Un factor suplimentar de împovărare, spun numeroşi experţi, este reprezentat şi de hotărârile politice bazate mai degrabă pe ideologie şi care conduc la reducerea ofertei. Printre acestea, experţii enumeră renunţarea la energia nucleară, care necesită mai mult gaz pentru producţia de energie electrică, sau renunţarea la dezvoltarea propriilor zăcăminte de gaze naturale, ca urmare a interzicerii tehnologiei fracturării, adoptată în 2016.
Să mai spunem că pentru a asigura funcţionarea rafinăriilor din Schwedt, Karlsruhe şi Coburg, Guvernul Federal plasează importatorii de ţiţei Rosneft Germania şi RN Refining & Marketing GmbH sub tutela Agenţiei Federale pentru Reţele, după cum a anunţat vineri Ministerul Federal al Economiei de la Berlin. Acest lucru înseamnă că Agenţia Federală pentru Reţele va prelua controlul Rosneft Germania şi, prin urmare, participaţia la cele trei rafinării, a anunţat ministerul.
Rosneft Germania reprezintă un total de aproximativ 12% din capacitatea de prelucrare a petrolului din Germania, fiind astfel una dintre cele mai mari companii de prelucrare a petrolului din ţară, precizează ministerul, titrează Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News