Printre cauze se numără dobânzile mari și deci costurile mai mari la finanțare. Alarma vine de la Banca Centrală Europeană (BCE), care în cel mai recent buletin economic subliniază de ce companiile de la Roma și Berlin au o mai mare dificultate în a-și rambursa împrumuturile.

În al doilea și al treilea trimestru au avut vulnerabilități serioase. Numai în Italia, conform datelor publice, 5.468 de companii au dat faliment în primele nouă luni ale anului 2023. O creștere de 1,48% față de anul trecut. Iar procentul celor care au avut întârzieri serioase cu plățile comerciale a crescut cu 9,4%. Circumstanțele sunt similare pentru Germania. Un fenomen care riscă să se înrăutățească, relatează publicația italiană La Stampa. 

Indicele declarațiilor de faliment ale companiilor din zona euro a depășit nivelurile pre-pandemie, atingând un maxim istoric. Nu a mai fost atât de mare din 2015. Două țări, în special, suferă cel mai mult: Italia și Germania. În al doilea și al treilea trimestru din 2023, indicele de faliment a rămas relativ scăzut în sectorul serviciilor (6%), dar a crescut în industrie (11%), construcții (10%) și comerț (10%). Companiile mari sunt cele mai afectate, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt mai vulnerabile pe termen mediu și lung.

Firmele italiene și germane nu-și mai pot plăti creditele

Companiile de la Roma și Berlin, mai mult decât altele, au, de asemenea, o probabilitate semnificativă de a avea credite neperformante (credite care nu mai pot fi plătite - n.r.) în bilanţ. Conform argumentelor din sondajul Safe, „în medie, aproximativ 10% dintre afacerile vulnerabile aveau deja credite neperformante bancare în trimestrul în care au fost intervievate”. În Italia și Germania valorile sunt în creștere. 

Situația pentru Italia este puțin probabil să se schimbe rapid. Pe baza estimărilor Asociației Bancare Italiene (Abi) și Cerved, în 2023 rata creditelor neperformante acordate întreprinderilor (indicatorul care exprimă procentul de credite performante la începutul perioadei care devin Npl - n.r. ) va ajunge la 3,1 % de la 2,2% în 2022, depășind pentru prima dată valorile pre-Covid care s-au situat la 2,9% în 2019. Se preconizează apoi o nouă creștere în 2024, ceea ce va duce ca indicele să atingă un vârf de 3,8%, cea mai mare valoare din 2016. Abia în 2026 se întrevede o scădere a falimentelor. Pericolul este reprezentat de faptul că va exista o lipsă de lichiditate pentru companiile cu comenzi mari, dar cu puțin numerar.

Dificultățile companiilor de a rezista la normalizarea politicii monetare este un subiect care va fi crucial pentru BCE în viitoarele reuniuni. După cum a explicat economistul-șef de la Frankfurt, Philip Lane, „gradul în care companiile absorb costuri de producție mai mari” va contribui și el la traiectoria inflației în lunile următoare. Costurile mai ridicate ar trebuie să fie transmise consumatorului final prin mărirea prețurilor. Acesta este riscul pe care BCE îl evaluează cu atenție, existând teama că cele mai vulnerabile părți ale societății vor plăti costurile noii normalități.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News