Într-un interviu acordat Europa Liberă, Laura Ștefan apreciează că încrengăturile dintre politic, poliţie, procurori şi afacerişti cu trecut infracţional fac ca soluţia pentru combaterea fenomenului crimei organizate să fie complicată, astfel că ”nu e vorba numai de o instituție, ci de un lanț întreg”.

Europa liberă: Clanurile interlope au ajuns să-și facă de cap în ultimii ani, să-și împartă România în zone pe care, practic, le controlează. Care este explicația? E vorba de slăbiciuni legislative, de o slăbiciune a statului?

Laura Ștefan: ”Problemele nu vin din lege în acest moment, ci din capacitatea statului de a aplica legea care există și de a ține sub control un fenomen care în ultimii ani a luat proporții îngrijorătoare. De fapt, mie mi se pare că în România anumite zone au fost pierdute de stat și că puterea statală a fost mutată în mâna clanurilor de interlopi.”

E posibil acest lucru fără contribuia statului, a instituțiilor sale?

Laura Ștefan: ”Acest lucru nu se poate întâmpla fără o complicitate a instituțiilor statului, mă refer în primul rând la poliție, dar în mare măsură la justiție, în general. Nu cred că poți ajunge în topul crimei organizate în materia traficului de persoane fără ca statul să aibă o mare problemă și fără o interdependență între clanurile mafiote și structuri ale statului. Ce vedem acum sunt niște simptome ale unei boli mai vechi și mai grave… unii oameni beneficiază, nu-i așa, de protecție. Și asta s-a văzut în marile scandaluri, în cazul Caracal vă amintiți convorbirile care au ieșit în presă dintre diversi oameni de afaceri cu un trecut de infracționalitate și poliție. Problema este una de aplicare a legii, ceea ce o face și mai greu de rezolvat pentru că noi, în România, suntem maeștri în adoptat legi peste noapte, mai complicat este să le aplicăm tuturor, adică să nu mai existe oameni care sunt deasupra legii.”

Europa liberă: Aceste îngrengături între clanurile interlope și poliție se extind și la nivel politic? Este vorba și de protecții politice? Mă gândesc inclusiv ceea ce s-a întâmplat cu modificarea codurilor penale.

Laura Ștefan: ”Sigur că poate fi vorba și de o conexiune cu lumea politică. Când se discuta foarte aprins despre modificările la Codul penal și Codul de procedură penală, am spus că ele nu sunt făcute doar în interesul unor oameni politici care au probleme cu justiția ci și pentru a proteja interese mafiote mult mai mari, care țin de zona crimei organizate. Ca exemplu este modificarea care viza imposibilitatea folosirii imaginilor de la camerele de vederi de pe stradă, care aduceau statul în imposibilitatea de a mai combate infracționalitatea violentă. Din fericire, au fost declarate neconstituționale, dar a durat mult ca lumea politică să accepte această soluție și să decidă renunțarea la astfel de amendamente.”

(...)

„Caracalul a fost un cutremur pentru noi toți“

Europa Liberă: Credeți că această concentrare din ultimii ani pe problemele legate de corupție, a facilitat scăparea de sub radar a crimei organizate?

Laura Ștefan: „Cu siguranță, crimei organizate i-a convenit, asta putem spune cu siguranță. Și cred că e și datoria noastră, și poate și ratarea noastră ca lideri de opinie sau ca jurnaliști, că n-am reușit să explicăm poate îndeajuns de ce e important să ne aplecăm și asupra celorlalte probleme. Acum miza nu e să spunem: sunt probleme, ci să spunem: sunt probleme, ele pot fi rezolvate, iată ce se poate face. Iar partea asta care ține de abuzurile sexuale, de traficul de ființe umane, cred că pentru omul obișnuit, omul mediu și cu atât mai mult pentru cei care vin din zone vulnerabile, asta e o realitate mult mai prezentă în viețile lor decât infracționalitatea gulerelor albe. Aceste probleme erau cunoscute unor specialiști, dar nu erau conștientizate la nivel social. Caracalul a fost un cutremur pentru noi toți și am urmărit șocați zile în șir cât de fragil e statul, ca să nu folosesc un termen mai dur.”

(...)

Europa Liberă: Ce ar trebui să auzim acum de la politicieni, de la instituțiile statului

Laura Ștefan: „ În primul rând, că acceptă sau că recunosc faptul că avem o problemă și că problema asta e chiar în curtea lor, în curtea instituțiilor pe care le conduc și pe care nu le-au analizat cu un ochi critic serios și cărora, poate (e posibil să aflăm și asta), nu le-au dat resursele de care aveau nevoie pentru ca apoi să le poată cere performanțe. Sincer vă spun, aș vrea să mai aud și alte discuții decât cele despre pensionări anticipate și despre cum mai facem să ne asigurăm o pensie specială la 45 de ani. Până la urmă, toate aceste cadouri otrăvite ne duc unde suntem astăzi. Să nu uităm, a existat un mecanism de pensionare anticipată folosit pentru persoanele din Poliția română care, practic, ne-a adus la un mare jaf, oameni peste 45-50 de ani în sistemul acesta nu mai sunt. Acestea nu sunt lucruri care se întâmplă fără intervenție politică, ele se întâmplă pentru că niște politicieni au decis să ofere niște privilegii la un anumit moment. Acum, nefiind copii, ne închipuim că în schimbul a ceva. Și întrebarea este: ce este acel ceva? Adică, haideți să mai discutăm și despre activitatea principală a acestor instituții și cât de bine sau prost și-o fac, că despre drepturi salariale am tot vorbit și despre oameni speciali cu statut special, mult mai special decât restul cetățenilor acestei țări.”

Interviul complet în Europa Liberă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News