În majoritatea statelor membre ale UE se regăseşte această tendinţă, cu excepţia Letoniei, Poloniei, Bulgariei şi Ungariei. 

În Suedia, copiii care aveau cel puţin un părinte cu cetăţenie străină erau expuşi riscului sărăciei, de şase ori mai mult faţă de copiii cu ambii părinţi cetăţeni suedezi. Diferenţe relativ mari se înregistrează şi în Slovenia (4,7 ori), Danemarca (3,9 ori), Austria şi Finlanda (ambele de 3,5 ori). 

În 2016, cel mai ridicat risc de sărăcie la copiii din UE care aveau cel puţin un părinte cu cetăţenie străină se înregistra în Suedia (58,1%), Spania (57,5%) şi Lituania (55,8%), iar cel mai scăzut era în Ungaria (9,6%), Bulgaria (9,8%) şi Polonia (10,4%). 

Risc ridicat în România 

Pentru 2016, nu sunt disponibile datele din România şi Slovacia privind copiii cu cel puţin un părinte cu cetăţenie străină, anunţă Eurostat. 

Conform datelor publicate recent de Eurostat, aproape jumătate (49,2%) dintre copiii din România erau expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale în 2016, cel mai înalt procent din rândul statelor membre ale Uniunii Europene şi aproape dublu faţă de media de 26,4% înregistrată la nivelul UE. 

La polul opus, ţările UE unde copiii sunt cel mai puţin expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale sunt Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%), Slovenia (14,9%) şi Cehia (17,4%), relatează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News