Acţiunile lui Peter Engelke reflectă o îngrijorare crescută în Europa, în condiţiile în care continentul se pregăteşte pentru o criză energetică, care este posibil să includă probleme cu aprovizionarea, la iarnă.

La summitul care a avut loc vineri la Praga, liderii Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor, pe fondul temerilor că o astfel de măsură ar fi ameninţat livrările de gaze spre continent. Până la 70% din încălzirea locuinţelor europenilor este asigurată de gaze naturale şi electricitate, însă în condiţiile în care livrările de gaze ruseşti au fost drastic reduse, lemnul, care este deja utilizat de aproximativ 40 de milioane de persoane pentru încălzire, a devenit o marfă la mare căutare.

Preţurile la peleţi de lemn aproape s-au dublat, până la 600 de euro pe tonă în Franţa, şi exist deja semnale privind achiziţiile de panică pentru cel mai vechi tip de combustibil fosil din lume. Ungaria a mers până acolo încât a interzis exporturile de peleţi iar România a plafonat preţul lemnelor de foc pentru şase luni. În paralel, timpul de aşteptare pentru livrarea sobelor care funcţionează pe lemne a ajuns la câteva luni.

Pe lângă îngrijorările referitoare la posibile întreruperi în aprovizionare, criza energetică a intensificat şi o explozie a costului vieţi, inflaţia în zona euro atingând în septembrie, pentru prima dată, un nivel de două cifre. Gospodăriile în dificultate din regiune ajung din ce în ce mai frecvent în situaţia în care trebuie să aleagă între încălzire şi alte necesităţi.

"Ne-am reîntors la vremurile de altădată când oamenii nu puteau să îşi încălzească toată casa. Când stăteau în jurul focului şi foloseau căldura sobei sau a unui foc deschis după care mergeau la culcare. Vor fi multe cazuri de acest fel la iarnă", spune Nic Snell, director la retailerul britanic de lemne de foc Certainly Wood.

Acest trend înseamnă un val de comenzi pentru firma suedeză Gabriel Kakelugnar AB, un producător de sobe de teracotă din segmentul high-end, care costă în medie 86.000 de coroane suedeze (sau 7.700 de dolari). Sobele firmei suedeze pot păstra o cameră încălzită timp de 24 de ore graţie unui sistem de construcţie complicat care utilizează diferite canale pentru păstra şi a distribui căldura.

Comenzile pentru sobe au crescut de patru ori

"În timpul pandemiei, oamenii au început să investească mai mult în casele lor. Acum cursa a escaladat", spune Jesper Svensson, patronul şi directorul companiei Gabriel Kakelugnar AB, o companie amplasată la mai puţin de o oră de cel mai mare reactor nuclear din Suedia.

Comenzile pentru sobele firmei suedeze au crescut de patru ori şi acum clienţii trebuie să aştepte până în luna martie 2023 pentru a intra în posesia sobelor comandate, comparativ cu mai puţin de patru săptămâni în urmă cu un an.

Pentru mulţi europeni, principala lor îngrijorare este că vor face tot cea ce este nevoie pentru a avea căldură în lunile următoare. Această îngrijorare a devenit şi mai presată pe măsură ce se apropie vremea friguroasă iar căutarea disperată de căldură ar putea crea probleme de sănătate şi de medie.

"Suntem îngrijoraţi că oamenii vor începe să ardă tot ce vor găsi. Vedem un nivel ridicat de poluare atunci când ai oameni care încep să ardă lemne şi nu ştiu cum să facă asta în mod corect", spune Roger Sedin, director responsabil pentru calitatea aerului la Agenţia pentru protecţia mediului din Suedia.

Această lipsă de experienţă este evidentă în Germania, unde asociaţia coşarilor spune că se confruntă cu un val de cereri disperate pentru a conecta sobe noi şi vechi, iar clienţii pun întrebări despre posibilitatea de a arde bălegar de cal şi alţi combustibili obscuri.

În plus sunt semnale că are loc un fenomen de stocare. În Franţa, Frederic Coirier, director la firma Poujoulat SA, care produce coşuri de fum şi peleţi de lemn spune că unii clienţi au cumpărat două tone de peleţi de lemn, în condiţiile în care în mod normal o tonă de peleţi este suficientă pentru a încălzi o casă timp de un an.

La Berlin, criza energetică readuce în amintire perioada de după cel de al doilea război mondial. Atunci, din lipsă de combustibil, berlinezii au tăiat aproape toţi copacii din parcul central Tiergarten pentru a se încălzi.

Chiar dacă, pentru moment, locuitorii capitalei Germaniei nu recurg la astfel de măsuri extreme, există îngrijorări cu privire la încălzire. Engelke nu doar că a pus o nouă poartă pentru a-şi proteja buştenii, brichetele de cărbune şi păcura dar a încetat să mai preia noi clienţi. "Ne uităm cu mare îngrijorare la iarna care vine", spune Engelke, potrivit sursei citate de Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News