"Agricultura reprezintă un element de siguranță națională, mai ales în condițiile în care se vorbește de o criză alimentară. Este momentul să fim atenți la ceea ce se întâmplă", spune Carmen Avram.  

Europarlamentarul PSD a mai precizat că votul care s-a dat pentru aprobarea noii Politici Agricole Comune a fost unul responsabil din partea europarlamentarilor, pentru că trebuia să se ajungă la un compromis și să se definitiveze negocierile.

"Altfel riscam să punem securitatea alimentară a Uniunii Europene și, inclusiv, a românilor, în pericol. Acordul la care s-a ajuns este un compromis, el nu poate să mulțumească pe toată lumea. Pentru unii e prea puțin, pentru unii e prea mult din punctul de vedere al ambițiilor de mediu, dar e un acord care s-a negociat vreme de trei ani. Comisia Europeană a întârziat cu aproape cu un an să propună cele trei regulamente, care alcătuiesc Politica Agricolă Comună, apoi au început negocierile în Parlamentul European. Au avut loc alegerile din 2019, Parlamentul European s-a configurat, la fel și componența Comisiei Europene s-a schimbat și ea. Negocierile au fost în impas luni de zile. S-a negociat literalmente până în ultima clipă. Acum suntem în perioadă de tranziție spre noul PAC și este deja foarte târziu", spune Carmen Avram. 

Citește si: Fermierii din UE care exploatează muncitori sezonieri nu vor mai încasa subvențiile. Carmen Avram: "Faci abuzuri, nu mai iei bani"

Pentru România, cel mai mare pericol ar fi fost să se plafoneze subvențiile, subliniază europarlamentarul PSD.

"Aici am avut o problemă, timp de aproape doi ani. Ne-am luptat să nu fie plafonate subvențiile, pentru că există un curent în Parlamentul European că trebuie să «pedepsiți» fermierii mari, pentru a fi salvați fermierii mici. De ce? Pentru că fermierii mari sunt considerați oligarhi. A devenit un atac la statele care au ferme mari și care sunt un pericol, din punctul de vedere al competiției. România se află printre aceste state, având fermieri care sunt din ce în ce mai mari. Din fericire, pentru fermierii noștri plafonarea a rămas facultativă. Prin urmare, dacă România va redistribui 10% din banii de subvenții către fermele mai mici, atunci are libertatea de a nu aplica această plafonare", a menționat Carmen Avram.  

Fără investiții în zona rurală am putea pierde oameni și, implicit, din producția agricolă

"Până în 2027, România are alocată suma de 20 de miliarde de euro, din care, 12-13 miliarde pentru subvenții și 8-9 miliarde pentru dezvoltare rurală. Există bani care se alocă pentru tot ce înseamnă dezvoltarea zonelor rurale, ca acestea să fie întărite. Dacă proiectele sunt conforme cu legislația europeană, poți să accesezi banii din acest pilon 2 ca să dezvolți zona rurală, care se depopulează treptat. Asistăm la un abandon al terenurilor nu doar în Români, dar peste tot în lume. De aceea, UE își propune să aloce bani fermierilor pentru a construi, pentru a atrage înapoi de la oraș oameni care vor să devină fermieri. Poți lua bani din PAC pentru a dezvolta un proiect nou care să creeze locui de muncă și o tendință  de reîntoarcere a populației la sat, dar și pentru a încuraja tinerii să rămână în agricultură. Fără investiții în zona rurală am putea pierde oameni și, implicit, din producția agricolă și, deci, implicit din hrană", a mai adăugat europarlamentarul PSD.

VIDEO:

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News