Această evoluție îngrijorătoare reduce considerabil speranțele privind o redresare economică în trimestrul al patrulea al anului 2024 și sporește temerile legate de intrarea în recesiune a celei mai mari economii din Europa.
Conform raportului, producția industrială a scăzut cu 1% în octombrie comparativ cu luna precedentă, continuând trendul negativ după o contracție de 2% în septembrie. Analiștii estimaseră o redresare cu un avans de 1%, însă realitatea economică a contrazis aceste proiecții optimiste. Printre sectoarele cele mai afectate se numără producția de energie, care a înregistrat o scădere abruptă de 8,9%, și industria auto, cu un declin de 1,9%.
"Datele arată că încă ne confruntăm cu o scădere a activității în industrie," se precizează într-un raport emis de Ministerul Economiei din Berlin. Mai mult, un indicator mai puțin volatil arată că producția industrială din perioada august-octombrie 2024 a scăzut cu 0,4% față de trimestrul precedent, semnalând o persistență a problemelor în sector.
Carsten Brzeski, economist la ING, avertizează că perspectivele rămân sumbre:
"Nu se întrevede un final al problemelor din industria germană. Este un start extrem de slab al trimestrului patru, care a sporit riscul recesiunii în perioada iernii." Aceste observații sunt susținute de contrastul evident dintre datele privind producția industrială și cele despre comenzile industriale, care au arătat un declin mai mic decât așteptările și chiar o ușoară creștere în absența comenzilor mari.
Cu toate acestea, slăbiciunea continuă a industriei are un impact semnificativ asupra economiei generale a Germaniei, care riscă să se contracte pentru al doilea an consecutiv, ceea ce ar reprezenta o lovitură majoră pentru cea mai mare economie a Uniunii Europene.
Pe lângă provocările interne, Germania se confruntă și cu incertitudini majore din cauza politicii comerciale globale. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a avertizat că produsul intern brut al țării ar putea scădea și în 2025, dacă Donald Trump, recent reales președinte al Statelor Unite, va impune taxe vamale suplimentare asupra importurilor din China și alte state. Aceste posibile măsuri ar putea afecta grav lanțurile de aprovizionare globale și competitivitatea exporturilor germane.
În plus, industria germană se confruntă cu dificultăți structurale pe plan intern, slăbiciunea cererii globale și incertitudini politice atât interne, cât și internaționale. "Germania are o pondere foarte mare a exporturilor în PIB comparativ cu alte economii din G7, iar dependența de comenzile externe amplifică vulnerabilitatea sa economică," a explicat Thomas Gitzel, economist-șef la VP Bank.
În 2023, Germania a înregistrat cea mai slabă performanță economică din rândul economiilor G7. Această tendință negativă riscă să se prelungească, în contextul în care redresarea industriei pare tot mai dificil de realizat.
Sectorul auto, cândva simbol al prosperității germane, continuă să fie afectat de tranziția către vehicule electrice, lipsa materiilor prime critice și încetinirea cererii pe piețele internaționale.
Pe termen scurt, perspectivele economice ale Germaniei rămân dominate de incertitudini și de riscul intrării într-o recesiune prelungită. În timp ce guvernul de la Berlin încearcă să implementeze măsuri pentru sprijinirea industriei, efectele acestora ar putea fi limitate de contextul global dificil și de provocările structurale interne.
Evoluția nefastă plasează economia germană într-un punct critic, cu implicații semnificative pentru întreaga zonă euro, al cărei echilibru economic depinde într-o mare măsură de stabilitatea și performanța acestei economii de vârf.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News