"N-a avut nici PSD-ul bani să facă aşa ceva. Am cu mine documentul pe care l-a aprobat în guvern anul trecut prin care Guvernul PSD recunoştea că nu poate să crească pensiile decât eşalonat şi se propunea în guvern, înainte să pice guvernul, o reeşalonare a pensiilor pentru că nu-şi permiteau să facă creşterea cu 40%", a declarat Florin Cîţu.

Vezi aici documentul prin care Eugen Teodorovici cerea amânarea creșterii pensiilor.

El a amintit că de la venirea la guvernare PNL a plătit o serie de facturi lăsate de fostele guvernări.

"Ştiţi foarte bine că acest şoc pe buget este foarte mare şi este foarte greu de administrat. Totuşi, în aceste condiţii am reuşit să facem această creştere anul acesta. Vă spun că discuţiile cu instituţiile internaţionale care ne monitorizează, cu Comisia Europeană, au fost dure de fiecare dată pentru că nimeni nu înţelege cum poţi să îţi arunci ţara şi finanţele în aer într-o situaţie limită. Anul trecut când am venit la guvernare erau facturi neplătite de 3-4 ani de zile. Erau 3 miliarde de lei stoc pentru concediile medicale neplătite. Erau 4 miliarde la PNDL, erau bani la rambursarea TVA. Erau miliarde de lei la Start Up Nation, program pe care PSD l-a implementat şi nu l-a plătit. A trebuit să plătim un miliard de lei în noiembrie anul trecut. Toate acele facturi le-am plătit noi. Şi-au dat seama că nu au bani, pentru că aveau acele facturi neplătite, şi au venit cu această notă de informare în guvern pentru a şti cu toţii că nu pot să crească pensiile. Acest lucru îl prezint astăzi. Este momentul ca românii să ştie că socialiştii au minţit şi niciodată nu au avut de gând să crească pensiile cu suma pe care o spuneau", a declarat ministrul Finanţelor, potrivit Agerpres.

Potrivit unui document făcut public de ministrul Finanţelor, într-o notă de informare privind riscurile identificate în cadrul discuţiilor avute în cadrul reuniunii anuale a Băncii Mondiale şi a FMI, a discuţiilor cu agenţiile de rating din perioada 17- 20 octombrie 2019, precum şi cu Comisia Europeană din luna septembrie, Eugen Teodorovici, care era ministru al Finanţelor, anunţa că au fost identificate o serie de riscuri care trebuie adresate cu prioritate.

Potrivit notei informative, în octombrie 2019 FMI atrăgea atenţia cu privire la implementarea Legii 127 din 2019, privind creşterea pensiilor.

"Delegaţia României a menţionat că dacă pentru anul 2020 există posibilitatea stabilirii unei ţinte pentru deficitul bugetar în condiţiile creşterii punctului de pensie cu 40% în septembrie 2020 pe seama reducerii drastice a investiţiilor publice, în anul 2021 este puţin probabil să se respecte limita de 3% din PIB corelat cu calendarul privind creşterea pensiilor propus prin Legea 217. Singurul mecanism la dispoziţia autorităţilor române pentru încadrarea în limita de deficit de 3% îl reprezintă prevederea din Legea pensiilor potrivit căreia prin legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar se pot stabili majorări diferite pe punctul de pensie", conform documentului prezentat de Cîţu.

Astfel, potrivit sursei citate, Teodorovici propunea "dispunerea demersurilor necesare astfel încât prin orice iniţiativă legislativă să se evite angajarea de cheltuieli bugetare suplimentare, cu impact pe deficitul bugetar al anului trecut şi al anilor următori, precum şi identificarea de economii de cheltuieli bugetare care să nu mai fie angajate pentru alte proiecte, astfel încât să se realizeze încadrarea în ţintele de deficit aprobate/asumate".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News