La fel ca în alte țări europene, și în Austria este obligatorie școala, pentru copiii și tinerii cu vârste între 6 și 15 ani. Acest lucru este valabil şi pentru copiii solicitanţilor de azil şi refugiaţilor. Frecventarea şcolilor publice este gratuită. Copiii se înscriu la şcoala aferentă domiciliului părinților. Documentele necesare la depunerea dosarului de înscriere sunt menționate într-o scrisoare de invitaţie, pe care fiecare părinte o primește de la Landesschulrat (Inspectoratul Şcolar al Landului) sau Stadtschulrat (Inspectoratul Şcolar al Oraşului).

Copilul este încadrat într-o clasă, în funcție de vârsta pe care o are, iar cursurile se fac în comun, pentru copiii cu limbi materne diferite. Pentru că școala este obligatorie, sunt acceptați la cursuri și cei care nu cunosc limba germană sau o cunosc doar parțial, aceştia având la dispoziţie doi ani pentru a acumula cunoştinţele de bază de limbă germană. În acest interval ei nu primesc note, dar pot promova în anul şcolar următor. Sunt încadrați ca „elevi speciali" și pot participa la un un curs intensiv de limbă germană. Există și şcoli cu predare în limba maternă a copiilor. Toţi elevii primesc manuale gratuite pentru toate materiile, în cadrul programului de carte şcolară, iar cei care învață în sistemul bilingv pot primi, de asemenea, manuale pentru germană ca a doua limbă, şi dicţionare bilingve.

Specialiștii care studiază de mai mulți ani problema integrării copiilor români în sistemul de educație din Austria arată că aceștia nu au mari probleme. „Cum se adaptează copiii românilor la școlile din Austria - aceasta a fost o întrebare din chestionarele pe care le-am aplicat, iar cei mai mulți au spus că se simt integrați în comunitate, discriminări fiind uneori, însă doar la nivel de limbă. Copiii care provin din familii de origine germană sunt integrați 100% și se identifică mai bine ca cetățeni austrieci decât ca imigranți români", explică sociologul Călin Roșu, care a studiat aceste probleme pentru teza sa de doctorat, „Românii din Austria", pe care o va susține în luna decembrie la Școala Doctorală de Științe Sociao-Umane a Universității din Craiova.

Repartizarea în funcție de vârstă și de aptitudini

Copiii cu vârsta între 6 și 10 ani urmează şcoala primară, timp de patru ani. Dacă un copil de şase ani nu este încă pregătit pentru şcoală, acesta este înscris într-o clasă pregătitoare. Astfel, are la dispoziţie un an pentru a se acomoda cu cerinţele şcolii. Între 10 și 14 ani, elevii merg la NMS (Noua şcoală gimnazială – nivelul inferior de la 10 la 14 ani; anii de studiu V-VIII) sau nivelul inferior din AHS (Şcoală superioară generală – nivelul inferior de la 10 la 14 ani; anii de studiu V-VIII).

În cazul în care copilul ajunge în Austria la vârsta de 10 ani sau după această vârstă, este înscris imediat la NMS sau la nivelul inferior din AHS, conform vârstei sale. Toţi elevii trebuie să urmeze NMS, dar AHS poate refuza unii candidaţi. Dacă NMS sau nivelul inferior din AHS a fost absolvit cu succes după patru ani, se pot continua cursurile la o şcoală medie sau superioară secundară. Şcoala politehnică (PTS) încadrează elevii cu vârste între 14 și 15 ani, în echivalentul clasei a IX-a din România. Dacă nu se frecventează o şcoală secundară, obligativitatea de şcolarizare este îndeplinită la PTS sau o şcoală administrativă de un an. În acest ultim an obligatoriu, elevii sunt pregătiţi pentru viaţa profesională.

Pregătirea teoretică și profesională, după 15 ani

După absolvirea şcolii obligatorii, timp de nouă ani, tinerii pot fi instruiţi pentru o meserie, la o școală profesională, sau pot alege pregătirea teoretică, la un liceu. Școlile profesionale funcționează în sistem dual, cu pregătire teoretică și practică la un loc de muncă oferit de un angajator, pentru tinerii ucenici Examenul de absolvire a cursurilor oferă dreptul de exercitare a meseriei învăţate. În Austria există aproximativ 200 de meserii care necesită o perioadă de calificare. Tinerii solicitanţi de azil pot ocupa un post de ucenic numai în aşa-numitele meserii cu deficit – cele pentru care este o nevoie urgentă de forţă de muncă.

Echivalentele liceelor teoretice din România sunt școlile superioare generale (AHS) – nivelul superior, pentru elevii cu vârste între 14 și 18 ani. După NMS sau nivelul inferior din AHS, tinerii îşi pot continua programa şcolară cu nivelul superior din AHS, care oferă instruire generală, timp de patru ani şi se termină cu examenul de bacalaureat (de maturitate), care oferă dreptul de frecventare a studiilor universitare, în continuare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News