Românii care lucrează în Germania și doresc să devină cetățeni ai acestui stat trebuie să facă dovada că au avut reședință stabilă în Germania, cel puțin în ultimii 8 ani – sau 7 ani, în cazul refugiaților și apatrizilor. De asemenea, trebuie să aibă permisul de ședere adecvat, să arate că se pot intreține din punct de vedere financiar, fără a recurge la beneficii din partea statului, că nu au fost condamnați penal și nu se supun niciunei ordonanțe judecătorești care impune o măsură de reformă și prevenire.
Un cetățean român poate obține dreptul de ședere permanentă în Germania automat, fiind cetățean european, după ce a locuit în această țară legal, timp de cel puțin 5 ani, fără întrerupere. Toți românii care îndeplinesc aceste criterii pot solicita un permis de ședere permanentă, care confirmă faptul că au dreptul de a locui în Germania permanent, fără a îndeplini alte condiții.
O reducere substanțială a duratei minime de ședere anterioară obținerii cetățeniei este în cazul persoanelor care se căsătoresc cu un cetățean german. Pentru aceste cazuri este nevoie doar de 3 ani de la căsătorie. Dar mai este nevoie de câteva condiții pe care solicitantul cetățeniei trebuie să arate că le îndeplinește, printre care și să fie loial Germaniei și poporului său. În Germania se mai cere și cunoașterea limbii oficiale, care reprezintă un avantaj pentru o parte dintre românii din Ardeal.
„Mi-a fost foarte ușor să muncesc și să trăiesc în Germania, pentru că noi suntem sași, iar germana a fost, pentru noi, limba maternă. E adevărat că am luat lecții de gramatică și de germană literară, pentru că sunt unele diferențe, dar nu a fost foarte greu. Am ajuns în Germania acum 20 de ani, să lucrăm în turism. Am învățat foarte multe lucruri, la un cu totul alt nivel față de cel din România, apoi ne-am hotărât să rămânem, eu și actuala mea soție. Pentru a obține cetățenia germană a trebuit să arătăm că vorbim fluent limba, că avem cunoștințe juridice, că ne putem integra în societate", povestește Gunter, originar din județul Sibiu.
Pentru cei mai puțin norocoși, care nu au învățat limba germană acasă, trecerea testului de limbă germană cu nivelul de bază B1 se poate obține după absolvirea unui curs de integrare „Integrationskurs", ce durează între 6 și 9 luni. Pentru acesta, statul german suportă o parte din costuri, iar cursantul achită doar un euro pe oră. La testul de limbă germană se adaugă 45 de ore în care persoana învață noțiuni generale de limbă germană, iar la final susține un examen - Einbuergerungstest. Solicitantul trebuie să mai achite o taxă de 225 euro la Einwohner- Zentralamt, instituția care se ocupă cu obținerea cetățeniei germane.
În cazul copiilor este mult mai ușor de obținut cetățenia germană. Toți copiii născuți în Germania primesc în mod automat cetățenia, dacă cel puțin unul dintre părinții lor a locuit în Germania timp de cel puțin 8 ani. Cetățenia se stabilește în funcție de cetățenia părinților și nu în funcție de țara în care s-a născut copilul, iar copiii cu părinți străini vor avea dreptul la dublă cetățenie până la vârsta de 23 ani, moment în care trebuie să aleagă.
Există reguli speciale pentru cei născuți înainte de 1 iulie 1993, dacă numai tatăl este german și nu este căsătorit cu mama. Tatăl trebuie să recunoască paternitatea și trebuie să fi fost căsătorit cu mama înainte de 1 iulie 1998. Un copil născut într-o țară străină nu va mai beneficia automat de cetățenie germană prin naștere, în cazul în care părintele său german s-a născut după 31 decembrie 1999 într-o țară străină și își are reședința principală acolo.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News