Foarte mulți români care trăiesc în Austria au preferat să renunțe la cetățenia română, pentru a o putea dobândi pe cea austriacă. S-a înregistrat un număr record de români care au renunţat la cetăţenie anul trecut, conform datelor furnizate de Ministerul de Externe. 461 de români au devenit astfel cetățeni austrieci în anul 2018, iar numărul românilor care au făcut această alegere a crescut foarte accelerat după anul 2010, de când Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a aprobat 1.642 de cereri de renunţare la cetăţenia română pentru cetăţenia Austriei. Cei care vor să obțină cetățenia austriacă trebuie să mai știe că pentru înregistrarea cererii de renunţare la cetăţenia română se percepe un tarif consular de 605 de euro sau echivalentul în moneda locală.

Drepturile pe care le au cetățenii români care trăiesc în Austria ca rezidenți sunt aceleași ca ale cetățenilor austrieci, în privința muncii, a educației, a serviciilor medicale sau obținerii pensiei, în urma plății cotizațiilor. Cetăţenii români şi membrii familiilor lor nu necesită un permis de şedere pentru intrare şi şedere pe teritoriul Austriei, sunt exceptaţi de la obligativitatea vizei şi sunt liberi să se stabilească unde doresc. Astfel, românii pot rămâne în Austria, conform normelor europene, până la trei luni, iar dacă pot demonstra că sunt în căutarea unui loc de muncă, până la şase luni. Trebuie aibă un paşaport sau o carte de identitate valabile. Pentru a beneficia de dreptul la şedere pentru mai mult de trei luni în Austria, cetățeanul român trebuie să aibă asigurare de sănătate şi trebuie să se demonstreze că are suficienți bani pentru a se întreține și pentru a-și întreține familia, dacă este cazul.

Autoritățile austriece elibereză documentul care atestă dreptul de şedere – Anmeldebescheinigung – pentru cei care pot face dovada tuturor acestor cerințe sau celor care au venituri asigurate pe teritoriul Austriei, având un contract de muncă sau o meserie liberală. Cetăţenii români pot aplica și pentru un act de identitate oficial, cu fotografie – Lichtbildausweis für EWR-Bürger -, ca dovadă a identităţii. În termen de trei zile de la mutarea într-o locuință din Austria, cetățeanul român trebuie să se înregistreze la autoritatea competentă din cadrul Serviciului Federal al Poliţiei – Bundespolizeidirektion - în oraşele în care există o astfel de autoritate. Cei care se stabilesc la Viena trebuie să meargă la serviciul de înregistrare – Meldeservice - din biroul corespunzător al districtului municipal – Magistratisches Bezirksamt.

În localităţile mai mici, înregistrarea se face la oficiile consiliul local – Gemeindeamt. Pentru depunerea dosarului, este nevoie de completarea unui formular de înregistrare a şederii – Meldezettel – care se obţine de la autorităţile de înregistrare relevante. Acesta se poate descărca și de pe Internet. La dosar se mai depun copii ale paşaportului și a certificatului de naştere, precum şi formularele de înregistrare a şederii pentru toate celelalte locuri de reşedinţă, dacă este cazul.

Rezidenții au aceleași drepturi în toate țările membre UE

Românii, ca toți ceilalți cetățeni europeni, dobândesc în mod automat dreptul de ședere permanentă în altă țară din UE, inclusiv în Austria, dacă au locuit acolo legal, timp de cinci ani, fără întrerupere. Dacă îndeplinesc această cerință, cetățenii români pot solicita un permis de ședere permanentă, care confirmă faptul că au dreptul să locuiască în țara respectivă permanent, fără a îndeplini alte condiții. Permisul de ședere este diferit de certificatul de înregistrare, iar permisul de ședere permanentă este facultativ.

Pentru obținerea unui permis de ședere permanentă în Austria, românii trebuie să poată dovedi că au locuit acolo legal, timp de cinci ani fără întrerupere și să aducă documente pentru a arăta care este statutul lor: angajat, lucrător independent, persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, pensionar sau student. Depunerea documentelor justificative la dosar este obligatorie. Își pierd dreptul de ședere permanentă cei care locuiesc în afara țării pe o perioadă mai mare de doi ani consecutiv. Membrii familiei au, apoi, aceleași drepturi ca cetățeanul român care a obținut permisul de ședere permanentă și pot obține permisul dacă au avut reședința legală în Austria, pe o perioadă de cinci ani, fără întrerupere.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News