Țările europene au umplut rezervoarele de stocare la aproximativ 90% din capacitatea lor după ce Rusia a redus livrările de gaze naturale ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse din cauza invaziei sale în Ucraina.

Prețurile la gaze , care au crescut în lunile de după începerea războiului, s-au retras, dar acest lucru ar putea fi de scurtă durată, deoarece țările concurează pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) și alte alternative la livrările rusești prin conducte.

Uniunea Europeană ia în considerare impunerea unui plafon de preț

Pentru a contribui la combaterea durerii provocate de prețul gazelor, Uniunea Europeană ia în considerare impunerea unui plafon de preț, însă blocul celor 27 de țări este divizat, deoarece unele țări sunt îngrijorate că acest lucru ar putea îngreuna asigurarea aprovizionării.

"Cu depozitele de gaze aproape la 90%, Europa va supraviețui iernii viitoare doar cu câteva vânătăi, atâta timp cât nu vor exista surprize politice sau tehnice", a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE, cu sediul la Paris, pentru jurnaliștii din Finlanda.

Însă adevăratele provocări vor începe în februarie sau martie, când depozitele vor trebui umplute din nou, după ce cererea mare din timpul iernii le-a secătuit până la 25%-30%.

"Această iarnă este dificilă, dar și iarna viitoare ar putea fi foarte dificilă", a spus Birol.

Trei dintre cele patru conducte au fost dezactivate

Până la izbucnirea războiului din Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, gazoductele Nord Stream, care trec pe sub Marea Baltică, dinspre Rusia spre Germania, au fost una dintre principalele surse de gaz ale Europei de Vest.

Trei dintre cele patru conducte au fost dezactivate din cauza a ceea ce Occidentul și Rusia spun că a fost un sabotaj care a provocat scurgeri uriașe, iar autoritățile daneze au declarat că a patra a fost depresurizată marți.

Sabotaj?

Președintele Vladimir Putin a acuzat vineri Statele Unite și aliații săi, acuzații respinse de Washington. Rusia a respins ceea ce a numit teoriile "stupide" din Occident potrivit cărora ar fi sabotat ea însăși conductele.

Kremlinul a declarat miercuri că Rusia trebuie să fie parte a investigațiilor privind exploziile de săptămâna trecută la cele două gazoducte Nord Stream de sub Marea Baltică.

"Până acum, din acele conferințe de presă care au avut loc în Danemarca și Suedia, am auzit declarații tulburătoare potrivit cărora orice cooperare cu partea rusă este exclusă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Noi, evident, vom aștepta unele clarificări în acest sens, deoarece credem că, în mod cert, participarea părții ruse la examinarea zonei avariate și la investigarea a ceea ce s-a întâmplat ar trebui să fie obligatorie.", conform Reuters

Liderii celor 27 de state membre ale UE vor dezbate această problemă în cadrul unei reuniuni care va avea loc vineri la Praga

Tensiunile anterioare s-au atenuat, deoarece compania energetică rusă Gazprom (GAZP.MM) a reluat miercuri exporturile de gaze către Italia via Austria, după ce a rezolvat o problemă legată de garanții care a dus la suspendarea fluxurilor în weekend.

Detaliile planului UE de plafonare a prețurilor nu au fost încă puse la punct. Acesta beneficiază de sprijinul majorității țărilor, care îl consideră o modalitate de a face față inflației, dar s-a confruntat cu opoziția Germaniei, Danemarcei și Olandei, care se tem că va îngreuna asigurarea aprovizionării.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că una dintre probleme este aceea de a se asigura că statele membre nu fac oferte mai mari decât celelalte state membre pentru gaz pe piețele mondiale și nu influențează prețurile și că ar trebui să înceapă să cumpere gaze în comun.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News