Totuși, este mult prea devreme să ne bucurăm. Scăderea nu se datorează doar faptului că societățile industriale reduc termostatele, ci și faptului că închid instalații care s-ar putea să nu se mai redeschidă niciodată.
Și în timp ce scăderea consumului de energie ajută Europa să facă față crizei declanșate de războiul din Ucraina și de reducerile de aprovizionare ale Moscovei, directorii, economiștii și grupurile industriale avertizează că baza sa industrială ar putea sfârși prin a fi grav slăbită dacă costurile ridicate ale energiei persistă.
Industriile energo-intensive, cum ar fi aluminiul, îngrășămintele și produsele chimice, sunt expuse riscului ca întreprinderile să își mute permanent producția în locații unde energia ieftină abundă, cum ar fi Statele Unite.
Chiar dacă o lună octombrie neobișnuit de caldă și previziunile privind o iarnă blândă au contribuit la scăderea prețurilor, gazele naturale din Statele Unite costă încă aproximativ o cincime din ceea ce plătesc companiile în Europa.
"O mulțime de companii renunță pur și simplu la producție", a declarat Patrick Lammers, membru al consiliului de administrație al companiei de utilități E.ON (EONGn.DE), la o conferință organizată luna trecută la Londra. "Ele cer de fapt destructurarea".
Acest lucru ar putea duce la o dezindustrializare foarte rapidă a Europei, a adăugat el.
Zona euro a atins luna aceasta cel mai slab nivel din mai 2020, semnalând că Europa se îndreaptă spre o recesiune.
De zeci de ani, industria europeană își mută producția în locații cu forță de muncă mai ieftină și alte costuri mai mici, dar criza energetică accelerează exodul, au declarat analiștii.
"Dacă prețurile la energie rămân atât de ridicate încât o parte a industriei europene devine structural necompetitivă, fabricile se vor închide și se vor muta în SUA, unde există o abundență de energie de șist ieftină", a declarat Daniel Kral, economist senior la Oxford Economics.
De exemplu, producția de aluminiu primar din UE a fost înjumătățită, redusă cu 1 milion de tone, în ultimul an.
Eforturile Occidentului de a asigura aprovizionarea nu doar pentru energie, ci și pentru minerale cheie utilizate în vehiculele electrice și în infrastructura regenerabilă sunt, de asemenea, amenințate de prețurile ridicate ale energiei.
Dar fără mai multă energie regenerabilă și costuri mai mici, este puțin probabil ca întreprinderile să investească în Europa, a avertizat Emanuele Manigrassi, senior manager pentru climă și energie la European Aluminium.
"Urmărim îndeaproape situația de pe piața gazelor și facem planuri de urgență", a declarat directorul general Svein Tore Holsether pentru Reuters prin e-mail.
Săptămâna trecută, cel mai mare grup chimic din lume, BASF (BASFn.DE), a pus la îndoială faptul că nu există argumente economice pentru noi fabrici în Europa.
"De la 1 ianuarie, vom putea trece la petrol", a declarat directorul executiv al companiei, Wolfgang Ott, în timp ce compania caută ajutor guvernamental pentru a atenua costurile energetice. Aceasta se gândește chiar la un proiect solar de 2 megawați.
Industriile germane au solicitat aprobări mai rapide pentru a trece de la gaz la combustibili mai poluanți, avertizând că, în caz contrar, vor fi nevoite să reducă producția pentru a îndeplini obiectivele de economisire ale Berlinului, conform Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News