Pentru 2021, CE estimează un avans al PIB-ului României de 4%, faţă de o creştere de 4,2% prognozată în mai.

Riscurile la adresa perspectivelor de creştere ar putea fi revizuite în sens negativ, avertizează Comisia Europeană. Un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi ar putea întârzia redresarea economiei. În plus, un factor important este modul în care autorităţile rezolvă temerile privind traiectoria fiscală de dinainte de pandemie, care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea afecta în cele din urmă încrederea investitorilor, ar putea duce la costuri de finanţare mai ridicate şi la o creştere mai lentă, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

În mai, Executivul comunitar previziona că deficitul guvernamental va ajunge la 9,2% din PIB în acest an şi la aproximativ 11,4% din PIB în 2021.

Economia României a arătat semne de rezistenţă în primul trimestru din acest an. PIB-ul a crescut cu 2,4% în ritm anual şi cu 0,3% în ritm trimestrial, sprijinit în principal de consumul privat şi de acumularea de stocuri. Formarea brută de capital fix a continuat să crească, deşi într-un ritm semnificativ mai lent decât pe ansamblul lui 2019. Exporturile nete au afectat creşterea, deoarece acestea au scăzut în urma reducerii cererii externe, consideră Comisia Europeană.

În urma măsurilor de izolare adoptate pentru limitarea pandemiei de coronavirus (COVID-19), se estimează un declin semnificativ al economiei româneşti în trimestrul doi din 2020. Consumul privat ar urma să scadă, ca rezultat al restricţiilor asupra circulaţiei persoanelor şi al veniturilor mai scăzute, apreciază Executivul comunitar.

Incertitudinile vor afecta semnificativ deciziile de investiţii din acest an, deşi activitatea din construcţii ar putea oferi motive de optimism. Reducerea activităţii economice a principalilor parteneri comerciali ai României va avea repercursiuni asupra exporturilor. Per ansamblu, după o scădere semnificativă în primul semestru din 2020, activitatea economică ar urma să se îmbunătăţească în semestrul doi, deoarece restricţiile sunt ridicate gradual, şi să crească şi mai mult în 2021, previzionează Executivul comunitar

Scăderea semnificativă a preţurilor la energie, precum şi cererea diminuată, ar urma să reducă presiunile inflaţioniste în 2020, compensând aşteptata creştere a preţurilor la alimente, în urma întreruperilor în lanţurile de aprovizionare şi ca rezultat al secetei.

Rata inflaţiei a scăzut de la 4% în decembrie 2019 la aproximativ 1,8% în mai 2020 şi ar urma să se situeze în medie la 2,5% în acest an. Rata inflaţiei ar urma să crească la un nivel mediu de 2,8% anul viitor, sprijinită de redresarea cererii, previzionează Comisia Europeană. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News