Sunt zeci de mii de români care ajung în Austria pentru a-și face studiile sau pentru a le definitiva, astfel încât să se poată angaja apoi în domenii de activitate bine plătite. Foarte mulți au performanțe deosebite, lucrând în turism, în special în zona Tirol, faimoasă pentru domeniul schiabil, dar sunt și mulți medici și asistenți medicali care lucrează în sistemul sanitar din Austria, fiind foarte apreciați și căutați de angajatori, la târgurile de joburi. Alt domeniu în care lucrează destul de mulți români este agricultura, unde situația este mult mai bună decât în Italia sau Spania.

„Majoritatea lucrează în turism și în sistemul medical. Sunt mulți care ajung în Austria având studii superioare, dar și mulți care își definitivează studiile acolo, urmând să fie integrați pe piața muncii. Cei din sistemul medical pornesc de la câștiguri de 2000-2500 de euro, iar în agricultură, între 800 și 1250 de euro. Pentru cei care lucrează în turism se cere limba engleză, limba germană fiind un avantaj suplimentar. În sistemul medical sunt obligați să știe limba germană, în primul rând", explică sociologul Călin Roșu, care a studiat aceste probleme pentru teza sa de doctorat, „Românii din Austria", pe care o va susține în luna decembrie la Școala Doctorală de Științe Socio-Umane a Universității din Craiova.

Mulți sunt vorbitori nativi de limba germană

Cei mai mulți români care au ales să se stabilească în Austria, pentru condițiile mai bune de muncă și de salarizare, au pornit cu avantajul cunoașterii limbii germane. „Important de menționat este faptul că cei mai mulți români din Austria provin din zonele istorice ale fostului Imperiu Austro-Ungar, astfel încât mulți sunt vorbitori nativi de limba germană. Cei mai mulți sunt urmașii sașilor și șvabilor din zona Banatului, din zona Aradului și din zona Brașov-Sibiu, angajați în special în turism. În Austria sunt peste 100.000 de români angajați cu forme legale, la care se mai adaugă și câteva zeci de mii care-și fac studiile în această țară, de-a lungul unui ciclu de studiu de patru ani", mai explică sociologul.

După ce a studiat comunitățile de români din Austria timp de câțiva ani, specialistul a ajuns la concluzia că în această țară nu există o comunitate omogenă din punct de vedere cultural, pentru că românii sunt stabiliți cu precădere în zonele urbane, unde lucrează, dar nu păstrează legătura unii cu ceilalți și nu au o coeziune de grup. Din acest motiv, nici ONG-urile pentru românii din Austria nu sunt la fel de puternice precum cele din Italia sau din Spania – țări în care foarte mulți români au probleme cu angajatorii care nu le respectă drepturile și sunt ajutați de aceste asociații. Drepturile contractuale ale românilor care lucrează în Austria sunt, în general, respectate, astfel încât cei mai mulți s-au integrat foarte ușor în societate și în comunitățile locale în care s-au stabilit, având locuri de muncă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News