În primul rând, în Germania nu sunt pregătiți toți copiii pentru a ajunge la studii universitare, iar departajarea se face încă de la gimnaziu. Schema de performanță este concepută astfel încât să-i ofere absolventului un nivel foarte ridicat de pregătire, indiferent de domeniul pe care l-a ales. Există diferențe de curriculă nu doar între sistemul german și restul țărilor, ci și între landurile germane, prin descentralizare.
Structura sistemului de educație din Germania, pentru copiii și tinerii cu vârsta de până la 18 ani, este următoarea: Grundschule (școala elementară), Hauptschule, Realschule și Gymnasium (echivalente cu gimnaziul din alte sisteme de educație, dar diferențiate pe domenii, în funcție de abilitățile elevilor).
Grundschule este echivalenta școlii elementare, pentru clasele I-IV. Materiile se predau nediferențiat, apoi se face selecția și distribuirea copiilor, în funcție de aptitudini și de dorința elevului. După clasa a IV-a, elevii pot opta pentru Hauptschule, Realschule sau Gymnasium. Hauptschule este potrivită pentru copiii cu vârsta între 10 și 15 ani (clasele V-IX). În acest sistem, elevii au materii comune cu celelalte tipuri de școli, dar predate la un nivel mai puțin competitiv și îmbinate cu o serie de cursuri de orientare vocațională. La finalizarea clasei a IX-a, elevii obțin un certificat care permite continuarea studiilor doar la o școală profesională, până la varsta de 18 ani (echivalentul clasei a XII-a).
Realschule este un sistem similar celui gimnazial din alte sisteme, dar pentru copiii cu vârsta între 10 și 16 ani (echivalentul claselor V-X, cu deosebiri în funcție de fiecare land). Acest tip de școală combină latura teoretică și cea practică, iar la absolvire se obține un certificat ce permite continuarea studiilor într-o școală profesională, dar și posibilitatea de transfer într-un Gymnasium, până la absolvirea acestuia, dacă elevii pot dovedi că au un nivel ridicat de pregătire teoretică.
Gymnasium diferă în funcție de landuri și se adresează tinerilor cu vârsta până la 18-19 ani, echivelentul clasei a XII-a, respectiv a XIII-a, din sistemul gimnazial al altor state. Absolvenții de Gymnasium susțin examenele finale (Abitur) - echivalentul bacalaureatului - care le permit continuarea studiilor în sistemul universitar. Curricula este diferită de la o școală la alta, dar include materii de bază: limba germană, matematică, fizică, geografie, biologie, chimie, informatică, arte, muzică, istorie, filosofie, educație civică și limbi străine – fiind echivalentul liceului teoretic din România.
La Gymnasium, elevii beneficiază de o educație teoretică de tip clasic, împărțită pe șase direcții de studiu: științe umaniste și sociale, matematică, științe, limbi străine, muzică. Elevii au de ales între cel puțin două materii corespunzătoare profilului ales, pe care să le studieze la nivel avansat, în timp ce alte 7-10 materii sunt standard.
Elevii susțin examene în ultimul an de liceu, doar la disciplinele studiate intensiv, în funcție de profilul pe care l-au ales, și la două dintre materiile standard, la alegere. Pe baza notelor obținute la aceste examene și a notelor obținute în ultimii doi/trei ani de studiu se face media generală. Diploma (Abiturzeugnis) este echivalentă cu cea de bacalaureat – necesară, dar nu în fiecare dintre cazuri suficientă pentru continuarea studiilor la o universitate sau o alta instituție de învățământ superior, pentru care se poate impune susținerea unor examene de admitere și diferențe sau alte condiții impuse de fiecare instituție în parte.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News