Publicitate
Mulți oameni beau cafea la prima oră a dimineții pentru a învinge oboseala, a rămâne vigilenți și a lucra eficient. Aproximativ 75% din populația Statelor Unite cu vârsta de 20 de ani și peste consumă cafea, iar aproximativ 49% beau cafea zilnic.
Cafeaua conține diverși compuși care afectează creierul în diferite moduri. Cofeina este cel mai cunoscut dintre acești compuși și se știe că activează căile dopaminei care stimulează memoria.
Aceleași cercetări sugerează că o mare parte din efectele revigorante ale cafelei și ale cofeinei pot fi explicate prin inversarea simptomelor de sevraj în urma unor perioade scurte de abstinență.
Recent, cercetătorii au comparat datele fMRI de la consumatorii obișnuiți de cafea înainte și după ce au consumat cafea sau cofeină.
Aceștia au descoperit că atât cafeaua, cât și cofeina au provocat schimbări în activitatea cerebrală, scăzând "conectivitatea rețelei modului implicit". Acest lucru sugerează că, potrivit unui comunicat de presă, consumul fie de cafeină, fie de cafea a ajutat oamenii să treacă de la odihnă la lucrul la sarcini.
Dr. Antonio Teixeira, profesor de psihiatrie și director al programului de neuropsihiatrie de la UTHealth Houston, care nu a fost implicat în studiu, a declarat pentru Medical News Today:
"Autorii au concluzionat că o parte din efectele comune atribuite cafelei ar putea fi legate de alte mecanisme decât cofeina în sine. Printre aceste alte mecanisme, ei menționează întreaga experiență de a bea cafea - care ar putea implica un anumit efect placebo, așteptări și chiar retragerea, care nu au fost investigate în cadrul studiului."
Concluziile studiului apar în Frontiers in Behavioral Neuroscience.
Pentru studiu, cercetătorii au recrutat 47 de persoane care consumau cel puțin o ceașcă de cafea pe zi. Acestea aveau în medie 30 de ani, iar 31 erau femei.
Toți participanții au fost rugați să se abțină de la consumul de băuturi sau alimente cu cofeină timp de cel puțin trei ore înainte de a participa la studiu.
Odată ajunși în laborator, participanții au fost supuși la două scanări fMRI: una înainte și una la 30 de minute după ce au luat cofeină sau au băut o ceașcă de cafea. În timpul scanărilor fMRI, participanții au fost rugați să se relaxeze și să își lase mintea să hoinărească.
În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că atât cafeaua, cât și cofeina au redus conectivitatea funcțională, în rețeaua modului implicit (DMN). DMN este asociată cu "procesele autoreferențiale atunci când participanții se află în repaus", după cum notează autorii.
Cercetătorii au mai observat despre consumul de cafea, dar nu și consumul de cofeină, că a scăzut semnificativ conectivitatea dintre rețelele somatosenzoriale și motorii din creier. Cercetătorii au scris că acest lucru ar putea explica de ce oamenii raportează o eficiență psihomotorie îmbunătățită după ce au consumat cafea cu cofeină.
Consumul de cafea, dar nu și de cofeină, a dus, de asemenea, la creșterea activității în rețelele de control executiv și vizual implicate în procesarea vizuală și în funcția cognitivă de nivel superior, inclusiv memoria de lucru, controlul cognitiv și comportamentul orientat spre scopuri.
Cercetătorii au scris că efectele diferite ale administrării de cofeină și ale consumului de cafea pot proveni din experiența senzorială a consumului de cafea.
Armargo Couture, dietetician nutriționist înregistrat la Spitalul Universitar Staten Island, New York: "Efectul placebo ar putea funcționa în acest caz datorită faptului că, din punct de vedere cultural, a bea o ceașcă de cafea înainte de a-ți începe ziua este norma socială. În esență, mulți își asociază "cafeaua de dimineață" cu "trezirea" și pregătirea pentru ziua care urmează"."
"După ce se trezesc, mulți oameni își vor bea în mod obișnuit ceașca de cafea de dimineață înainte de a-și începe ziua, ceea ce se asociază în mod natural cu a fi productiv. Pregătirea zilei cu o cafea de dimineață este o experiență colectivă și o normă socială, de unde a apărut expresia inventată "nu vorbi cu mine până nu-mi beau cafeaua de dimineață"", a adăugat ea.
Couture a remarcat, totuși, că efectele suplimentare ale cafelei pot proveni și din alți compuși din interiorul acesteia.
"Componentele cafelei interacționează cu diverși receptori cerebrali pentru a crește energia, a crește starea de spirit și a ne da acea stare de spirit motivată. Terpenele și polifenolii din cafea au fost cercetați și s-a demonstrat că au proprietăți antiinflamatorii și antioxidante, ceea ce a fost asociat și cu un risc mai mic de depresie", a adăugat ea.
"Consumul de cafea a sporit controlul executiv al subiecților, ceea ce înseamnă că cafeaua poate fi benefică pentru mentalitatea ta față de obiective, îmbunătățind în același timp memoria de lucru și cogniția", a declarat Couture.
"Pentru cei care au dificultăți în ceea ce privește disfuncția executivă, consumul de cafea vă poate aduce beneficii prin creșterea motivației și a memoriei de lucru", a adăugat ea.
Dr. McGrath a remarcat, de asemenea, că rezultatele arată că unele dintre beneficiile consumului de cafea provin independent de cofeină. Acest lucru, a menționat el, înseamnă că și consumul de cafea decofeinizată dimineața poate face ca oamenii să se simtă mai alerți și mai concentrați.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News